Prinşi în prescurtări. Cum ne-a acaparat limbajul de pe internet

Apari'ia telefoanelor mobile şi a reţelelor sociale a dus la apariţia prescurtărilor

Limbajul codificat folosit pe reţelele sociale, în conversaţiile online şi în mesajele text iese tot mai mult de pe internet şi ia cu asalt vorbirea cotidiană.

Mulţi oameni cunosc sensul celor mai uzuale prescurtări folosite în comunicarea zilnică. De exemplu, una dintre cele mai vechi expresii – „OK“ – are aproape 175 de ani şi face parte din limbajul universal, fără a mai avea nevoie de traducere sau explicaţie. În schimb, prescurtările recente nu sunt la fel de bine cunoscute. Nou vocabular a fost creat de către tineri, prin utilizarea tehnologiei de comunicare, iar sensul prescurtărilor pe care le folosesc nu este accesibil oricui.

Noul mod de comunicare s-a specializat chiar în „dialecte“, în funcţie de tehnologia folosită: utilizatorii reţelelor de socializare au un anumit set de cuvinte-cod, diferite de abrevierile folosite de „textieri“ - profesionişti ai mesajelor SMS trimise prin telefon. Cele mai multe cuvinte din limba „interneză“ provin din engleză. Prescurtările şi modificările autohtone sunt, la rândul lor, din ce în ce mai frecvente şi mai des folosite.

„Ai un încărcător de iPhone? Mulţu!“, i-a întrebat Ştefan pe colegi. „Ofc mi-au dat, chiar cuplă“, a zâmbit tânărul de 24 de ani. Dacă nu înţelegeţi nimic, totul poate fi dedus gândind în limba engleză. „Mulţumesc“ devine şi mai scurt în scris, fiind doar „ms“, dar nu trebuie confundat cu „ims“, acesta însemnând „îmi pare rău“ (I am sorry). Am rămas cu „ofc“. Acesta vine, ofc, de la „of course“ (desigur).

Cele mai specializate prescurtări pot da, însă, dureri de cap celor neavizaţi. „Brt akm, nu te supi. Am fost afk. XOXO“ este un asemenea exemplu din lista mesajelor primite de Ştefan. În traducere, SMS-ul înseamnă: „Ajung imediat, chiar acum, nu te supăra. Nu am fost la calculator («afk» sau «away from keyboard», adică «departe de tastatură», aceasta poate desemna orice dispozitiv care se conectează online). Îmbrăţişări şi pupici“.

Din internet café – ASL PLS

Primele săli de internet apărute au fost locul de naştere al acestui „virus lingvistic“ al prescurtărilor. Programul de comunicare folosit are el însuşi un nume format din abrevieri: mIRC (Internet Relay Chat), şi este suportul clasicei fraze de abordare „ASL PLS“ (age, sex, language please – vârsta, sexul, limba, te rog). După 17 ani de la lansarea aplicaţiei şi după 2,3 miliarde de utilizatori, limba internetului s-a specializat azi până la a deveni indescifrabilă: are şi un mod de scriere codificat, limbajul „1337“, al elitelor auto-intitulate, care combină cifrele cu litere. Indiferent dacă suportul mesajelor este un program de chat, telefonul mobil sau o reţea de socializare, acesta este alfabetul folosit de „profesionişti“. „Mulţu“-ul verbal devine „10x“, sau „târziu“ – „l8“ („later“).

Jocurile pe calculator reprezintă o altă sursă a vocabularului prescurtat. Warcraft II a inspirat una din cele mai populare prescurtări: „QQ“ („quick quit“) – de la combinaţia de taste Alt+Q+Q, cu care gamerii puteau ieşi din meci şi din joc imediat. „QQ“ are acum două sensuri: „renunţă rapid“ sau simbolul pentru ochi în lacrimi.

De pe internet, în dicţionar

Dicţionarul Oxford de limba engleză a înţeles evoluţia limbajului prescurtat şi l-a oficializat. Astfel, „LOL“, „OMG“ şi „IMO“ aparţin acum limbii engleze „cu acte în regulă. Oamenii care se simt pierduţi în avalanşa cuvintelor „scurte“ nu trebuie să aştepte adoptarea legală a cuvântului pentru a-i afla sensul. Prescurtările de toate felurile, de la cele foarte noi până la cele specializate, au totuşi instrucţiuni de folosire: dicţionarele urbane online. Variante în limba română sunt, de asemenea, disponibile.

Împrumuturile din alte limbi sunt fireşti, argumentează specialiştii: reprezintă o caracteristică a tinerilor, un mod de a se distra şi de a ieşi în evidenţă.

Doctorat în limba OMG

Noul limbaj a ajuns sub „microscopul“ specialiştilor, care consideră că explozia inventării şi utilizării abrevierilor reprezintă un simptom al „sindromului Peter Pan“ (atingerea vârstei adulte presupune o perioadă de timp tot mai dilatată).

A ajuns chiar subiect de teză de doctorat: Aida Ferencz studiază limbajul tinerilor, în acest sens. Ea a studiat „producţiile lexicale ale tinerilor, semnalizate de ei înşişi. Deşi mulţi dintre termenii înregistraţi au o circulaţie limitată, fiind folosiţi doar în grupuri restrânse şi având o viaţă de efemeridă, ei reprezintă un indicator pentru creativitatea şi expresivitatea limbajului juvenil şi pentru dinamica acestuia“, a scris doctorandul în rezumatul tezei.

Descifrarea limbajului digital

Deşi majoritatea cuvintelor abreviate au la origine limba engleză, folosirea lor în vorbirea curentă nu reprezintă însă o tendinţă de formare a unui singur limbaj, universal. Oamenii care se tem de a nu fi excluşi din conversaţii şi din grupuri dacă nu memorează mini-dicţionare se pot opri doar asupra celor mai folosite abrevieri, spun sociologii.

Într-adevăr, limbajul tinerilor poate fi greu de înţeles, dar nu este singurul lor registru verbal, ci doar unul transformat într-o distincţie, a explicat Lazăr Vlăsceanu, şeful catedrei de sociologie de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti.

Pe de altă parte însă, este adevărat că lumea virtuală ne invadează din ce în ce mai mult. „Acest lucru va duce la configurarea a noi structuri sociale, şi prin limbaj. Timpul petrecut în spaţiul virtual duce la izolare şi inadaptare“, a concluzionat Lazăr Vlăsceanu.

DOOM mai aşteaptă

Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al limbii român va rămâne rece la moda vorbirii cu prescurtări încă mulţi ani, până când lingviştii vor evalua dacă noile cuvinte rezistă în limbă şi care este gradul lor de utilizare. În prezent, acronimele internetului nu sunt acceptate. Conform normelor limbii române academice, ele nu sunt considerate corecte, a explicat Maria Istrate, membru în Consiliul ştiinţific al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, din cadrul Academiei Române.

„Dacă tendinţa de folosire a abrevierilor se va accentua, probabil că în 50 de ani vor intra în dicţionar, un an nu este suficient pentru a estima acest lucru. La noi, limbajul tipărit este folosit în masă din secolul al XIX-lea, nu este prea mult de atunci. Acum se scrie aproape la fel cum se scria şi atunci“, a explicat Maria Istrate. „«BRB» nu o să ajungă niciodată să se impună“, a concluzionat aceasta.

Coeficientul de inteligenţă în folosirea acronimelor

„Transferul dintre spaţiul virtual şi limbaj este convergent şi se fac schimburi între cele două. Tinerii cresc odată cu calculatorul şi folosesc reţelele de socializare, de aceea ei nu le mai asociază cu limbaje diferite“, consideră profesorul Lazăr Vlăsceanu.

Acronimele au început să fie folosite în mod frecvent începând cu anul 1987, odată cu introducerea interfeţelor de poştă electronică. Cu toate acestea, primele prescurtări de succes au intrat în limbă cu mult înainte. „Laser“, de exemplu, şi-a început „cariera“ în limbaj în calitate de prescurtare a unor cuvinte din limba engleză: „Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation“ (amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei). După 25 de ani de la „liberalizarea” limbajului prescurtărilor, acesta a devenit foarte specializat.

·         „Am învăţat să trimit SMS” este nivelul de bază în cunoaşterea acronimelor. Cei care ştiu să le utilizeze pănă la a cest nivel au aflat de „OMG“ (Oh My God - Dumnezeule), „BRB“ (revin imediat) sau NP. Scriu „LOL“ sau, după caz, „LMAO“.

·         Utilizatorii de nivel intermediar sunt adevărate „maşini“ de trimis mesaje instant, pe toate canalele şi programele de chat. Au un „POV“ (punct de vedere) clar şi ştiu când să nu „DND“ (a nu deranja).

·         Dependenţii sunt utilizatorii profesionişti ai abrevierilor, au în portofoliu experienţe de gameri sau lucrează în IT. Ştiu pe de rost toate abrevierile, fără dicţionar. Ei s-ar descrie într-un mod pe care doar ei l-ar înţelege integral, astfel: „GMAB, sunt 1337 în HTML, EOD. Joacă MMORPG, poate şi FPS“. Adică „Give me a break (lasă-mă în pace), sunt 1337 („leet“ – elită) în How To Meet Ladies (cum să fac cunoştinţă cu doamnele), End of Discussion (fără discuţie). Joacă Massive Multiplayer Online Role Playing Games (jocuri online), poate şi First Person Shooters (jocuri cu împuşcături, din perspectiva personajului).