Patru luni cu Samsung Galaxy Note 20 Ultra - Definiţia flagship-ului (TECH REVIEW)

De o perioadă, tot se aud zvonuri conform cărora Samsung ar lua decizia de a renunţa la gama Note, transformând Note 20 Ultra în „ultima redută” a acestei serii. Ei bine, acesta a fost principalul meu telefon în ultimele luni, astfel că am câteva lucruri de spus despre ceea ce ar putea fi „ultimul Note”.

În august 2020, Samsung Galaxy Note 20 Ultra îşi făcea debutul fastuos, în mijlocul pandemiei. Timpul lansării nu era cel mai potrivit, însă produsul era cu siguranţă demn de atenţie şi examinare, venind cu un exterior unic pentru Samsung şi o serie de specificaţii extraordinare.

Cel mai frumos telefon realizat de Samsung până acum

Să o luăm însă cu începutul şi primul motiv cu care a reuşit să mă cucerească Galaxy Note 20 Ultra atunci când l-am ţinut în mână: culoarea. Ştiu, nu e un argument pentru oamenii pasionaţi de tehnologie, pentru cei care sunt interesaţi de performanţa unui dispozitiv şi cât scoate în benchmark-uri, însă acesta este un telefon superb, cel mai frumos pe care l-a realizat Samsung până acum, în opinia mea. Nuanţa Mystic Bronze atrage priviri, este frumoasă şi elegantă, are un spate din sticlă mată care nu reţine uşor amprente şi ţi se cam rupe inima când te gândeşti că trebuie să îl acoperi cu o husă, ca să îl protejezi. Pentru că da, tot recomand o husă, e păcat totuşi ca Note 20 Ultra să păţească ceva, ţinând cont şi de preţul pe care îl are.

Rămânem tot la aspect, şi vorbim puţin despre acel camera bump, pe care Samsung nu a mai încercat să îl ascundă de această dată - este mare, vizibil şi face ca telefonul să fie instabil pe orice suprafaţă. Cu toate acestea.. nu mă deranjează. Înţeleg de ce poate fi supărător, şi m-am confruntat şi eu cu situaţii în care am pus telefonul în buzunar şi nu am reuşit după să îl scot cu uşurinţă din cauza camera bump-ului, însă chiar şi aşa, nu e un lucru care să îmi provoace mari probleme şi cu siguranţă nu e un deal-breaker în cazul acestui telefon.

Trecem în revistă rapid şi ce se găseşte pe marginile flagship-ului Samsung. În partea de sus avem lăcaşul cartelei SIM (un Hybrid Dual SIM), laterala stângă este curată, iar pe cea dreaptă se află butoanele de volum şi Power. Noutatea vine în zona de jos, acolo unde, pe lângă difuzorul binecunoscut şi portul de încărcare USB-C, observăm că zona în care se află S-Pen-ul s-a schimbat, fiind acum plasat în partea stângă. Bineînţeles, nu e vreo modificare uriaşă, însă cei care fac pasul de pe un model Note mai vechi pe acest telefon vor fi puţin încurcaţi în primele zile de utilizare, atunci când vor dori să folosească S-Pen-ul.

Rezistenţă extraordinară la impact datorită Gorilla Glass Victus

Note 20 Ultra este acoperit cu Corning Gorilla Glass Victus pe ambele feţe, aceasta fiind cea mai rezistentă sticlă realizată de cei de la Corning vreodată. Nu m-am ocupat de teste voite pentru a demonstra acest lucru, au făcut-o deja alţi băieţi, într-un videoclip pe care îl poţi vedea aici, însă cumva am ajuns şi eu să îi apreciez rezistenţa, atunci când a făcut cunoştinţă cu gresia de la 1 metru înălţime. Şasiul este unul din aluminiu, iar telefonul are o certificare IP68, adică este rezistent la praf şi apă - poate fi scufundat până la 1,5 metri pentru 30 de minute, conform specificaţiilor oficiale.

Ce-ar mai fi de zis despre ecran? Este superb, fiind în continuare principalul avantaj al lui Samsung faţă de competitorii săi, un Dynamic AMOLED 2X cu rezoluţie de 1440 x 3088 de pixeli şi acea rată de refersh de 120Hz pe care nu ai cum să nu o iubeşti, deşi îţi cam face bateria groggy. Este un display superb, luminos, cu o acurateţe a culorilor excelentă, pe care vizionarea unui serial pe Netflix sau HBO Go sau orice altă platformă de streaming preferi devine o adevărată plăcere.

Galaxy Note 20 Ultra este cu siguranţă cel mai mare smartphone pe care l-am avut vreodată (exceptând pliabilele), cu cei 6,9 inci ai săi. Pentru unii, este posibil ca această dimensiune să fie prea mare, pentru că smartphone-ul nu poate fi cu siguranţă manevrat cu o singură mână. Pe mine însă nu m-a deranjat lucrul acesta, fiind obişnuit să testez telefoane mari, aşa-numitele „phablet-uri” în jur de 6,7 inci, dar e un lucru pe care ar trebui să îl iei în calcul, mai ales dacă nu ai mai avut până acum un smartphone cu ecran măcar comparabil cu acesta.

Problema Exynos vs Snapdragon

Capitolul performanţă este unul care a fost îndelung examinat în ceea ce îl priveşte pe Galaxy Note 20 Ultra în lunile de la lansarea sa în România. Principala nemulţumire vine de la procesorul cu care este dotat telefonul în Europa, un Exynos 990, realizat pe 7 nm şi cu 8 nuclee, care este mai slab decât Snapdragon 865+, cel care se regăseşte pe varianta din Statele Unite. Şi este o nemulţumire întemeiată, pentru că într-adevăr, Galaxy Note 20 Ultra cu Exynos e mai slab pe alocuri faţă de varianta cu Snapdragon, principalul aspect fiind, în experienţa mea cel puţin, autonomia.

Cu greu am putut duce o zi întreagă de muncă fără să încarc acest telefon, în ciuda bateriei sale uriaşe, de 4500mAh, iar dacă nu ajungea în priză până la ora 6, atunci cu siguranţă nu mai avea mai mult de 15-20% din baterie rămas. Este un telefon superb, uriaş, cu un ecran care are nevoie de multe resurse, deci pe undeva era de aşteptat ca bateria să se golească relativ repede - dar m-aş fi aşteptat să reziste totuşi o zi la „turaţie maximă”. Partea bună este că încărcarea este rapidă cu încărcătorul din cutie, pe 25W, iar telefonul suportă şi încărcare pe 40W dacă ai un astfel de încărcător.

Combinaţiile de memorie RAM + capacitate de stocare sunt trei la număr, toate având aceiaşi 12GB de RAM, stocarea fiind în variante de 128GB, 256GB sau 512GB. Modelul pe care l-am utilizat eu este cel cu 256GB, toate beneficiind şi de UFS 3.0 (Ultra Fast Storage). Este într-adevăr un dispozitiv extraordinar din punct de vedere al specificaţiilor, iar lucrul acesta se simte imediat ce îl utilizezi - de la simpla navigare prin meniu, la jocurile pe care le joci. Există însă o problemă universală, pe care continui să o văd pe toate flagship-urile cu Android.

Faptul că vedem o memorie RAM atât de mare pe din ce în ce mai multe flagship-uri din ziua de azi mă îngrijorează puţin cu privire la capacitatea de optimizare pe care o are Androidul. Literalmente, acest telefon are mai mulţi GB de RAM decât laptop-ul pe care îl utilizez zilnic, iar asta nu se traduce într-o performanţă mai bună, mai rapidă, o putere mai mare, în mod evident, însă spune multe despre cât de în urmă este Androidul la capitolul optimizării faţă de iOS - lucru pe care îl spun ca un utilizator de Android de ani buni, ca să nu îmi fie interpretate vorbele ca hate. În fine, închei tangenţa aici, şi revenim la subiectul review-ului pentru a discuta sunetul şi alte câteva aspecte minore.

Surpriza numită S-Pen

Sunetul este stereo, şi are o calitate foarte bună - puternic, clar, fără a „sparge” voci sau cuvinte chiar şi la volum maxim. Nu lipseşte nici asistentul digital Bixby, pe care însă mărturisesc că nu l-am mai folosit de 2 ani probabil, deci nici Note 20 Ultra nu face excepţie la acest capitol. Funcţia DeX, care îţi permite să transformi experienţa cu telefonul într-una asemănătoare unui desktop prin proiectarea sa pe un ecran din apropiere a primit şi ea îmbunătăţiri majore, însă, pentru că în ultimul an am părăsit rar locuinţa, nu m-am găsit în nevoia de a utiliza funcţia aceasta.

Ceva ce am folosit însă foarte des este S-Pen-ul, contrar aşteptărilor mele. Note 20 Ultra este telefonul care m-a învăţat să apreciez cu adevărat S-Pen-ul şi utilitatea sa, începând să mă joc cu el în diferite moduri aproape zilnic - fie pentru crearea unor liste, pentru sublinierea unor idei sau pur şi simplu prin simpla lui utilizare ca un declanşator pentru fotografii, S-Pen-ul a fost scos din lăcaşul lui foarte des. Precizia pe care o are este extraordinară, iar sunetul pe care îl produce, asemănător cu cel al unui creion pe hârtie, este foarte plăcut, invitându-te parcă să îl foloseşti mai des.

Camerele

În fine, camera. Note 20 Ultra are un senzor principal de 108MP, cu f/1.8, la care se adaugă un ultrawide de 12MP cu f/2.2 şi o cameră de tip periscop de 12MP, cu f/3.0, capabilă de zoom optic 5x şi zoom hibrid 50x. Telefonul poate să şi înregistreze la calitate 8K (24fps), sau 4K (30/60 fps), având şi stabilizare optică excelentă.

Am făcut probabil peste 200 de fotografii cu Note 20 Ultra în cele patru luni în care l-am utilizat şi sunt câteva plusuri şi minusuri pe care le-am putut observa. Astfel, camera principală redă foarte bine culorile şi detaliile, cu o precizie excelentă - mă refer aici inclusiv la fire de păr ale pisicilor sau marginile crăpate ale unei clădiri. La asfinţit pare că are mici probleme cu focalizarea uneori, însă se ajustează destul de repede.

Bokeh-ul e foarte bun, indiferent că îl foloseşti pe elemente din planul apropiat sau cel îndepărtat, iar modul de noapte se descurcă bine, atât timp cât ai răbdare pentru a-l lăsa să facă şi să proceseze fotografia (durează cam 4-7 secunde în funcţie de cât de întuneric este în cadru). Ultrawide-ul e foarte bun, nu distorsionează imaginea în margini şi nici nu este observabil acel efect de fish eye pe care îl mai regăseşti pe alte camere în anumite momente.

Ce nu îmi place însă este camera tele, pentru zoom. Mi se pare că pierde destul de multe detalii chiar şi la un zoom până în 5x, iar dacă depăşeşti această valoare, nu o să ai rezultate extraordinare cu siguranţă. E o cameră bună, dar nu atât de bună pe cât sunt celelalte de pe Note 20 Ultra. Îmi place însă că Samsung a renunţat la 100x-ul de pe S20 Ultra, care era exagerat şi nu îşi avea rostul. 50x e mai stabil, mai uşor de folosit din mână, şi chiar are rezultate decente datorită AI-ului integrat.

Camera de selfie are 10MP şi poate înregistra la calitate 4K la 30 sau 60fps, deci e un telefon excelent pentru vlogging, dacă te interesează aspectul acesta. Nici aici nu lipsesc detaliile, acurateţea culorilor sau acel bokeh excelent.

Am selectat câteva din fotografiile mele favorite realizate cu Note 20 Ultra în ultimele 4 luni, pe care le puteţi vedea aici.

Concluzie

Multe zvonuri indică faptul că acesta ar urma să fie ultimul Note lansat de Samsung, punând astfel capăt uneia dintre cele mai reuşite serii de smartphone-uri realizate vreodată. Ar fi păcat, în opinia mea, ca sud-coreenii să renunţe la seria lor de business, pentru că Note-urile au fost întotdeauna telefoane tratate oarecum separat, cu o masă de clienţi diferită şi care are anumite aşteptări de la un astfel de dispozitiv. Iar aceste aşteptări s-ar putea să nu fie întocmai îndeplinite de un dispozitiv pliabil sau orice alt înlocuitor ar găsi Samsung pentru gama Note.

Ca să ajung şi la o concluzie, mai spun doar atât: dacă acesta este într-adevăr ultimul Note al celor de la Samsung, atunci seria are parte de un final grandios. Note 20 Ultra este un telefon superb, o plăcere vizuală şi tehnologică, un dispozitiv pe care îţi face plăcere să îl utilizezi şi care îţi oferă cam tot ce ai nevoie (atât timp cât nu ai nevoie de un ecran mic).