Legea Interoperabilităţii, proiect de lege care vrea să ne scape de dosarul cu şină

Sabin Sărmaş preşedinte al Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Propunerea legislativă privind Legea Interoperabilităţii, la care s-a lucrat în grupul de lucru ”Law and Technology Lab” al Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, la iniţiativa preşedintelui acesteia, Sabin Sărmaş, va fi promovată în procedură de urgenţă în Parlament.

Propunerea legislativă are susţinerea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării(MCID) şi al Autorităţii pentru Digitalizarea României(ADR) şi trebuie să se încadreze în termenele strânse din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Proiectul de act normativ va avea un impact major asupra eficienţei actului administrativ din cadrul administraţiei publice centrale şi locale, prin creşterea eficienţei interacţiunii dintre instituţiile şi autorităţile publice, obiectivul final al legii fiind acela de a furniza servicii publice în mod eficient, cu diminuarea semnificativă a birocraţiei, a timpului alocat obţinerii documentelor şi în acelaşi timp creşterea transparenţei.

Pentru cetăţeni, principalul efect al Legii privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea platformei naţionale de interoperabilitate este eficientizarea procesului prin care aceştia vor interacţiona cu instituţiile publice. Cu alte cuvinte, persoanele fizice nu vor mai fi nevoite să prezinte instituţiilor şi autorităţilor publice dovezi privind persoana lor (ex.: acte de stare civilă, precum certificatele de naştere sau de căsătorie), privind bunurile pe care le deţin în proprietate (extrase de carte funciară pentru imobile, cărţi de identitate autoturisme, etc.) sau date privind situaţia fiscală a contribuabilului existente la ANAF.

De aceleaşi facilităţi vor beneficia şi persoanele juridice, cărora nu li se va mai solicita - la fiecare interacţiune cu o instituţie publică - copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare obţinute de la Oficiul Registrului Comerţului.

Prin platforma de interoperabilitate, aceste date vor putea fi interogate în timp real de către funcţionarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i impune prezentarea altor documente justificative sau constatatoare, dispărând practic celebrul dosar cu şină. Acelaşi lucru se va întâmpla şi atunci când un serviciu public va fi accesat exclusiv online, utilizatorul având acces la toate datele pe care instituţiile publice le deţine despre el sau despre bunurile sale, nemaifiind necesară încărcarea unor documente suplimentare sau a altor informaţii.

“Legea interoperabilităţii este unul dintre cele mai importante proiecte din sfera digitalizării, este o adevărată reformă care va revoluţiona modul tradiţional în care sunt livrate serviciile publice. Practic, intrăm într-o nouă eră în care rolul hârtiei de suport pentru prezentarea informaţiei, de stocare a ei şi transport este preluat de sisteme informatice, care stochează informaţia în baze de date, o prezintă pe device-urile pe care le utilizăm, iar transportul acesteia este realizat tocmai de platforma interoperabilitate, şi nu de cetăţean, ca până acum. Adoptarea acestei legi va fi o realizare majoră pentru România şi dacă ne raportăm la jaloanele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), referitoare la simplificarea procedurilor şi debirocratizare.” declară Sabin Sărmaş, iniţiatorul proiectului legislativ.

Datele furnizate prin platforma naţională de interoperabilitate vor avea aceeaşi valoare juridică cu datele conţinute în documentul prezentat fizic care conţine sau confirmă datele respective, ceea ce va contribui semnificativ la reducerea timpului de aşteptare pentru prestarea oricărui serviciu public, fie că ne referim la o primărie, la sediul unei administraţii fiscale sau la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Un alt efect important al legii şi implementării platformei de interoperabilitate este creşterea transparenţei actului administrativ, toţi cetăţenii având posibilitatea de a vedea modul în care le-au fost accesate datele şi scopul pentru care anumite informaţii au fost prelucrate.

Pentru început, registrele de bază care se vor conecta în mod obligatoriu la platforma de interoperabilitate sunt Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor, Registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale, Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, Registrul comerţului, Baza de date naţională integrată privind vehiculele rutiere înmatriculate, Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor, Portalul instanţelor de judecată, Portalul Ministrului Finanţelor care conţine informaţii despre contribuabili.

Conform prevederilor legii, în termen de un an de la punerea în funcţiune a platformei de interoperabilitate, instituţiile şi autorităţile publice centrale care deţin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu platforma, termenul prevăzut pentru instituţiile şi autorităţile publice locale fiind de doi ani de la aceeaşi dată.

“Modernizarea administraţiei publice prin reducerea timpului de comunicare între instituţiile publice, reducerea birocraţiei, a costurilor şi a eforturilor implicate se poate realiza doar treptat, prin introducerea soluţiilor digitale integrate şi eliminarea mediilor fragmentate care creează bariere digitale. Comunicarea automată între autorităţile şi instituţiile publice va determina în timp eliminarea necesităţii prezenţei fizice a cetăţeanului la ghişeu.” a mai declarat Sabin Sărmaş.

Serviciile publice naţionale vor fi interconectate şi în cadrul graniţelor Uniunii Europene, contribuind astfel la implementarea adecvată a Pieţei Unice Digitale la nivelul UE. Acest act normativ va avea nu doar rolul creşterii calităţii serviciilor publice din România, ci va contribui şi la eliminarea fragmentării digitale între statele membre UE.

Proiectul de lege a fost redactat cu susţinerea membrilor grupului de lucru „Law and Technology Lab”, constituit la iniţiativa Preşedintelui Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din cadrul Camerei Deputaţilor, în luna decembrie 2021. Din acest grup au făcut parte reprezentanţi din următoarele structuri: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării,Autoritatea pentru Digitalizarea României, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, ASPEN Institute Romania, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii ANIS, Confederaţia Patronală Concordia, Transilvania IT Cluster, Consiliul Investitorilor Străini, Tech Lounge, Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

Textul final al proiectului legislativ poate fi consultat aici, expunerea de motive aici, iar propunerile şi observaţiile pot fi trimise către adresa cti@cdep.ro