Ce poţi face cu dronele: Elveţia creează un sistem prin care salvează vieţi. În România, utilizarea lor e interzisă

Dronele, în afara celor folosite de armată, sunt utilizate mai ales la fotografiat şi filmat de la înălţime, dar acest lucru s-ar putea schimba în viitorul nu prea îndepărtat. Inginerii elveţieni au dezvoltat un sistem ingenios care presupune gruparea dronelor în „roiuri“ şi trimiterea lor în misiuni de salvare.

Dronele de tipul celor produse de Parrot sunt uşoare, au de regulă sub un kilogram, pot fi controlate prin smartphone şi sunt dotate cu o cameră video pentru a vedea pe unde navighează. Astfel de drone ar putea fi folosite, în câţiva ani, în sisteme naţionale de servicii de urgenţă. Practic, grupezi zeci de drone şi le trimiţi să adune informaţii, cât timp se pregătesc pentru intervenţie echipele umane. NBCNews prezintă proiectul unor ingineri elveţieni care vor să creeze primul astfel de sistem de colectare de informaţii în situaţii de urgenţă.

Guvernul elveţian i-a cerut lui Dario Floreano, un inginer specializat în robotică de la Ecole Polytechnique Federale de Lausanne, să creezi o armată de roboţi care pot fi grupaţi într-o reţea de colectare de informaţii şi care pot comunica între ei. Guvernul voia să-i folosească în căutările oamenilor pierduţi pe munte, dar fără a trimite zeci de oameni care nu ştiu precis unde sunt pierduţi aventurierii de ocazie.

„Ideea de bază a fost că ai putea lansa roboţii unul după altul şi s-ar organiza din mers, independent de acţiunile operatorilor“, a spus Sabine Hauert, de la MIT. Alături de ea şi Floreano, Severin Leven şi Jean-Christophe Zufferey sunt ceilalţi specialişti care au creat Swarming Micro Air Vehicle Network sau, pe scurt, SMAVNET. Ea a cercetat modul în care stolurile de păsări sunt organizate, bazându-se pe reguli simple şi, totuşi, reuşesc să nu intre unele în altele şi nici să se lovească de alte elemente din mediu.

Sistemul elveţienilor de la Lausanne

Când a fost gata, sistemul a fost testat în câmp deschis, cu zece drone. Urmează dezvoltarea acestuia şi trimiterea în oraşe, unde e mai multă populaţie şi sunt mai multe riscurile să se lovească de ceva.

În România, Ministerul Transporturilor a decis că dronele sub un kilogram şi dotate cu camere video nu au voie să zboare. Ordinul e valabil până la 30 ianuarie 2016 şi Ministerul Transporturilor justifică publicarea lui prin faptul vrea să permită operarea acestor aeronave, în ciuda lipsei pachetului de reglementări europene şi naţionale specifice care, când va fi gata, va acoperi atât domeniul certificării, cât şi al operării acestora. Uniunea Europeană urmează să finalizeze cadrul legislativ până în 2016. Totuşi, dronele ar putea să nu fie dotate cu camere video şi să fie utilizate într-un proiect similar celui al elveţienilor, doar că dronele în România n-ar avea voie să zboare în oraş.

Idei similare din alte ţări

Proiectul, în sine, este o premieră, dar pe bucăţi a mai fost aplicat şi de către alţii în alte ţări. În Canada, spre exemplu, poliţia montană a folosit un quadrocopter dotat cu o cameră cu infraroşu pentru a găsi o persoană pierdută în provincia Saskatchewan. În Dakota de Nord, autorităţile au folosit drone pentru a verifica starea fermelor inundate, iar cele din Colorado trimit regulat astfel de echipamente pentru a-i căuta pe cei dispăruţi sau să-i ajute cu informaţii pe pompieri, când izbucnesc incendii. 

Benjamin Miller, director al sistemului de asistenţă prin drone din Colorado, a spus că aceste dispozitive pot reduce foarte mult costurile, atât de timp, cât şi de buget în situaţii de urgenţă. „Nu găsesc niciun motiv pentru care astfel de sisteme n-ar fi folosite şi n-ar fi utile în situaţii periculoase“, a spus acesta. El a menţionat că esenţial e ca astfel de sisteme să fie uşor de folosit şi întreţinut.

Un alt proiect interesant, similar celui din Elveţia, este al Universităţii din Pennsylvania care presupune regândirea containerelor de transport pe apă. Acestea ar trebui să poată comunica între ele şi, precum nişte piese LEGO, să poată fi grupate în diverse structuri utile în anumite cazuri, cum ar fi necesitatea unui pod sau o platformă pe care să aterizeze un elicopter. „Va fi mult mai rapid să construieşti o platformă aşa. [...] Algoritmul după care vor şti unde să se ducă şi ce structură să creeze este aproape finalizat“, a spus Mark Yim, profesor la Universitate. Proiectul va fi prezentat în iunie 2014, în Hong Kong.

Proiectul Universităţii din Pennsylvania

Află mai multe despre drone:

Ministerul Transporturilor „doboară“ dronele: cele care filmează sunt interzise

Drona liberă, specie pe cale de dispariţie. Legea românească imită reglementările franceze

Nikola Tesla, despre drona creată în urmă cu un secol: Vezi primul dispozitiv dintr-o rasă de roboţi cu minte proprie