VIDEO Înlocuitorul benzinei ar putea fi produs prin fotosinteză. Cercetătorii lucrează deja la combustibil din plante
0
Un cercetător de la Universitatea Caltech din Statele Unite ale Americii consideră că natura a greşit, iar plantele nu ar trebui să fie mai verzi, ci negre.
Nate Lewis vor să demonstreze că ştiu mai bine decât natura cum să folosească plantele. Scopul lor este să producă un combustibil la fel de eficient din punct de vedere energetic ca şi benzina, dar în totalitate ecologic.
"Plantele au culoarea greşită pentru a fi maşinării care să convertească energia. Ar trebui să fie negre, ca celulele solare, nu verzi", a declarat Nate Lewis pentru site-ul phys.org.
El spune că din energia solară pe care o primesc plantele, ele consumă doar 10%, restul de 90% rămîne nefolosită. Motivul este simplu. O plantă nu are nevoie de mai multă energie solară pentru a creşte cum trebuie. Ele nu au ca scop alimentarea cu energiei a planetei. Dar Lewis doreşte să creeze fotosinteză artificială.
În cadrul Centrului pentru Fotosinteză artificială, un organism al Departamentului pentru Energie din SUA, Lewis şi colegii săi vor să transforme razele soarelui în combustibil. Fotosinteza artificială ar urma să producă energie sub forma combustibilului lichid de 10 ori mai rapid, folosind doare soarele, apa şi dioxidul de carbon.
Spre deosebire de combustibilii fosili, acest fenomen nu va contribui la creşterea efectului de seră, care încălzeşte Terra pe termen lung. De asemenea, nu va concura cu nevoile din alimentaţie, aşa cum este cazul combustibililor produşi din porumb.
Nate Lewis şi colegii săi au decis să transforme energia plantelor în combustibil lichid din cauza faptului că vehiculele masive nu pot fi alimentate cu energie, deoarece nu primesc destulă forţă, pentru a produce cuplul necesar mişcării.
"40% din transportul global nu poate fi electrificat. Vorbim de camioane, avioane şi nave. Trebuie să găseşti combustibil lichid foarte dens din punct de vedere energetic", a mai spus Nate Lewis.
120 de cercetători lucrează la Caltech pentru a reuşi să transforme fotosinteza plantelor, iar rezultatul iniţial ar urma să fie publicat în 2015. Dispozitivul de fotosinteză proiectat ar urma să fie la fel de mare ca un laptop, iar astfel de panouri ar putea fi unite pentru a produce o cantitate mai mare de combustibil. Practic, planetele vor trebui să "transpire" intens, iar cercetătorii trebuie să descopere cum să le forţeze.
Fotosinteza artificială trebuie realizată cu anumite substanţe chimicale şi nu va fi viabilă din punct de vedere comercial decât în momentul când catalizatorii reacţiei care produce combustibil vor fi mult mai ieftini decât platina sau iridiul, folosite în prezent.
Cât de greu va fi proiectul? Nate Lewis recunoaşte că nu va fi uşor de finalizat. "Fotosinteza este o maşinărie foarte complexă. Sunt sute de molecule, proteine şi alte elemente aranjate spaţial într-o poziţie perfectă şi trebuie să realizezi perfect unde sunt aceste molecule, să le vezi funcţia şi identitatea, pentru a reuşi să schimbi procesul", a declarat Lewis.
Citeşte mai multe ştiri despre proiecte dezvoltate la Caltech
- VIDEO O microlentilă gravitaţională Atunci când au analizat datele transmise de către telescopul spaţial Kepler, astrofizicienii au descoperit că variaţia luminozităţii stelei KOI-256 indica prezenţa unei planete gigant. Analizând datele mai în detaliu, şi combinându-le cu cele obţinute de către telescoapele terestre, cercetătorii au ajuns la o altă concluzie...
- Superconexiunea care a mutat fişiere cu 339 de gigabiţi pe secundă Fizicienii de la Institutul de Tehnologie din California (Caltech) au bătut un record greu de perceput, cel de viteză de transfer al datelor. Ei ar reuşi, dacă ar atinge viteza pe fişiere clasice, să mute un milion de filme pe zi.
- Singurul român ajuns în fabrica de sateliţi a americanilor lucrează la îmbunătăţirea propulsiei avioanelor de spionaj fără pilot Nonconformist sau patriot, gălăţeanul Florin Migireanu nu vrea să ia parte la „exodul creierelor" şi a refuzat continuarea unei cariere de succes la NASA. El crede că menirea lui este aceea de a contribui la dezvolarea astronauticii în ţara sa.
- Matematicianul arădean care se simte „ca acasă” în universităţi de prestigiu. Cum a făcut un fost elev de la „Moise Nicoară” performanţă la Harvard, Princeton şi Caltech Pe parcursul studenţiei, Andrei Jorza s-a simţit tot timpul la locul lui la Harvard. A absolvit facultatea cu magna cum laude, după care şi-a făcut doctoratul la Princeton. În prezent, predă studenţilor şi face cercetare la California Institute of Technology. Spune că nu ar fi avut şansa de a obţine, în România, rezultatele înregistrate până acum în domeniul cercetării în SUA, pentru că domeniul pe care îl studiază, teoria
Se încarcă comentariile...
