Poate fi prelungită viața oamenilor? Cercetătorii caută soluții împotriva îmbătrânirii
0Nu există organisme cunoscute pe Pământ care să trăiască pentru eternitate. Dar sunt numeroase organisme care trăiesc foarte mult timp. Iar unele dintre ele au o biologie foarte asemănătoare cu a noastră, scrie Sky News.
Tocmai acest fapt îi face pe unii oameni de știință să creadă că durata de viață a oamenilor sănătoși poate fi prelungită cu mult dincolo de limita actuală de aproximativ o sută de ani.
De exemplu, broaștele țestoase uriașe din Galapagos, unele reptile și pești prezintă ceva numit „senescență neglijabilă”.
O mostră de țesut de la o broască țestoasă tânără din Galapagos comparată cu o alta de la un specimen în vârstă de 150 de ani, prezintă foarte puține diferențe. Capacitatea lor de a se deplasa, de a se hrăni și de a se reproduce nu se diminuează prea mult odată cu vârsta.
Se crede că rechinul de Groenlanda, care se mișcă și crește încet, poate trăi 300 de ani sau mai mult.
Atunci de ce nu și oamenii?
Există câteva teorii, dar, în esență, totul se reduce la faptul că, de-a lungul evoluției speciei noastre, nu a existat niciun avantaj în a trăi mai mult decât a fost necesar pentru a ne reproduce și a ne crește copiii.
Dar știm și că, în societățile moderne, oamenii pot trăi mult mai mult decât ceea ce majoritatea consideră o vârstă înaintată.
Jeanne Calment a murit în Franța în 1997 la vârsta de 122 de ani, fiind cel mai bătrân om din istorie.
Acești „super-vârstinici” sunt dovada vie că oamenii pot trăi mult mai mult și mai sănătos decât media. Dacă am ști și de ce majoritatea dintre noi îmbătrânim și murim mult mai repede decât e cazul...
„Nu există nicio limită impusă de biologie sau de fizică care să spună că nu putem trăi mai bine mai mult timp”, spune Kristen Fortney, CEO al BioAge Labs din San Francisco.
Deci, ce este îmbătrânirea?
Suntem cu toții familiarizați cu părul cărunt și ridurile cauzate de deteriorarea naturală a ADN-ului nostru și de perturbarea proteinelor pe care le produce, care ne colorează părul și mențin elasticitatea pielii.
Dar la un nivel mai adânc se află și alte simptome fundamentale ale îmbătrânirii.
Nemuritorii
Până de curând, domeniul de cercetare a îmbătrânirii nu a fost luat prea în serios. În mare parte, asta s-a întâmplat din cauza afirmațiilor exagerate privind potențialul științei îmbătrânirii.
În 2008, nonconformistul matematician britanic și cercetător în domeniul îmbătrânirii, Aubrey de Gray, a afirmat că primul om care va trăi 1000 de ani s-a născut probabil deja.
Cu toate acestea, puțini oameni de știință din domeniu au găsit dovezi concrete pentru aceste afirmații. Într-o recenzie, 28 de oameni de știință au scris că niciuna dintre ipotezele lui de Grey „nu s-a dovedit că a prelungit durata de viață a vreunui organism, cu atât mai puțin a oamenilor”.
Dar, în ultimii ani, știința a început să arate că medicina anti-îmbătrânire ar putea avea o contribuție semnificativă.
Experimentele pe animale, inclusiv pe mamifere precum șoarecii, au sugerat că unele dintre „semnele distinctive” ale îmbătrânirii pot fi modificate cu ajutorul medicamentelor.
Dacă ar fi transferate la oameni, acestea și-ar putea aduce un aport major în ceea ce privește modul în care îmbătrânim.
„Au existat descoperiri biomedicale care au ridicat domeniul anti-îmbătrânire de la o zonă puțin exotică, care atrăgea știința fără rigurozitate și pretenții extraordinare, la o disciplină foarte riguroasă", spune profesorul Steve Horvath de la Universitatea California din Los Angeles, un pionier în domeniul îmbătrânirii.
Durate
În loc să promită nemurirea, noul cuvânt la modă în știința îmbătrânirii este „durată de sănătate” (health span).
Majoritatea oamenilor din țările bogate se pot aștepta deja la o durată de viață mult mai lungă decât generațiile anterioare. Însă mulți dintre noi își petrec ultimul deceniu sau mai mult din viață suferind de boli ale îmbătrânirii, cum ar fi bolile de inimă, demența sau cancerul.
Cercetarea în domeniul îmbătrânirii se concentrează în prezent pe abandonarea obiectivului nerealist și discutabil din punct de vedere etic de a ne ajuta să trăim pentru totdeauna, mutându-și atenția, în schimb, pe obiectivul de a ne asigura că anii pe care îi avem sunt trăiți în condiții bune de sănătate.
Promisiunea — mai de grabă speranța — acestei abordări este de a trata îmbătrânirea ca „cauză” a bolii, în loc să se concentreze pe bolile individuale în sine.
„Îmbătrânirea nu este la fel ca rugina care se acumulează pe o mașină, nu este doar o defecțiune”, spune profesorul Horvath.
„Mai degrabă, există procese care pot fi manipulate, poți să le ajustezi. Într-un sens, interpretez îmbătrânirea ca pe o eroare de software.”
Ideea are merite
Să luăm, de exemplu, fenomenul inflamației ușoare care pare să fie comun la persoanele care îmbătrânesc „mai repede” decât media. Răspunsul inflamator este cunoscut ca fiind un factor care stă la baza unor afecțiuni atât de variate precum demența și cancerul.
Dacă am putea înțelege de ce și cum inflamația se acutizează pe măsură ce îmbătrânim, ar putea fi posibil să prevenim o serie de efecte negative „în aval”, permițându-ne să ne bucurăm de o viață mai sănătoasă la vârsta a doua și, eventual, de o viață ceva mai lungă.
Silicon Hype sau Silicon Hope?
Dacă știința îmbătrânirii a fost privită ca un domeniu puțin retras, acum nu mai este.
În Silicon Valley și în proximitatea sa, în California, a apărut o concentrație de noi companii biotehnologice care au o abordare specifică pentru a rezolva problema îmbătrânirii.
Companii precum Google au investit în start-up-uri anti-îmbătrânire, iar miliardarul tech Peter Thiel a investit și el.
Cel mai cunoscut nou-venit este Altos Labs, care s-a lansat la începutul acestui an și care are în consiliul de administrație patru laureați ai premiului Nobel. O investiție de 3 miliarde de dolari face din Altos cel mai bine finanțat start-up din istoria biotehnologiei și are printre finanțatori nume precum Jeff Bezos, fondatorul Amazon.
Laboratoarele Atos susțin că obiectivul lor nu este nemurirea, ci mai degrabă dezvoltarea de tratamente pentru a-i face pe oameni să reziste îmbătrânirii. Se concentrează pe mecanismele care stau la baza îmbătrânirii celulelor noastre și, dacă este posibil, să restabilească „setările din fabrică” ale celulelor îmbătrânite, îmbunătățind funcția organelor și țesuturilor.
Profesorul Horvath este unul dintre cei câțiva profesori universitari de renume din acest domeniu care se vor alătura noii companii. „Altos nu se poziționează ca o companie care se ocupă de îmbătrânire, ci se concentrează mai degrabă pe stimularea rezilienței”, spune el.
„Stimularea rezilienței la afecțiunile legate de vârstă. Dar vrem, de asemenea, să stimulăm reziliența la bolile infecțioase, la multe alte condiții care afectează cu adevărat sănătatea celulară.”
Unele biotehnologii anti-îmbătrânire se concentrează pe ceea ce determină inflamația de grad scăzut care ar putea fi cauza unei serii de afecțiuni în aval în organismul îmbătrânit, cum ar fi demența și bolile de inimă.
Alte start-up-uri, cum ar fi BioAge, cu sediul în San Francisco, utilizează bio-bănci uriașe de mostre de sânge și de țesuturi pentru a găsi indicatori nedescoperiți ai îmbătrânirii. Comparând eșantioane de la persoane care trăiesc mai mult timp și sunt mai sănătoase cu cele de la cei care mor mai devreme, au descoperit deja o țintă medicamentoasă care previne pierderea musculară legată de vârstă la șoareci.
„Am administrat acest medicament unor șoareci foarte bătrâni și am arătat că le poate îmbunătăți funcția musculară”, spune Kristen Fortney de la BioAge.
„I-a ajutat să alerge mai bine, le-a crescut dimensiunea mușchilor, le-a îmbunătățit strânsoarea”.
Un test al medicamentului este acum în curs de desfășurare pentru a vedea dacă acesta poate preveni, la fel de bine ca la șoareci, pierderea musculară legată de vârstă la oameni.
O problemă din lumea întâi?
Unii consideră că fascinația Silicon Valley pentru cercetarea împotriva îmbătrânirii este o încercare a celor privilegiați de a căuta nemurirea. Iar Silicon Valley trece cu siguranță prin cicluri regulate de trenduri, de la Metaverse la Web 3.0.
După ce Google a lansat firma de biotehnologie pentru îmbătrânire timpurie CALICO, șeful Microsoft, Bill Gates, a fost critic. Căutarea tratamentelor anti-îmbătrânire a fost „egocentrică" din partea înstăritului Silicon Valley, a spus Gates, având în vedere că bolile de tuberculoză și malaria încă ucid milioane de oameni la nivel mondial înainte de a ajunge la o vârstă înaintată.
Iar unii veterani ai științei îmbătrânirii rămân sceptici față de orice companie care pretinde că a găsit un tratament anti-îmbătrânire autentic.
„Nu-i credeți”, spune Judith Campisi de la Institutul Buck pentru Cercetarea Îmbătrânirii din Novato, California.
„Și, mai presus de toate, nu investiți cu ei. Nu există nicio dovadă, nu avem niciun plan”.
Dar indubitabil este faptul că știința îmbătrânirii s-a maturizat considerabil în ultimii ani.
De la metode mai bune de măsurare și testare a îmbătrânirii în celule și țesuturi, la o mai bună înțelegere a biologiei din spatele semnelor distinctive ale îmbătrânirii.
În prezent, există mai multe medicamente anti-îmbătrânire potențiale care fac obiectul unor studii clinice pe oameni, iar nivelul investițiilor în acest domeniu va aduce, probabil, progrese mai rapid acum decât în ultimele decenii.
Iar promisiunea este uriașă: nu pentru a-i ajuta pe cei bogați să trăiască până la 200 de ani, ci pentru a oferi milioanelor de oameni din întreaga lume perspectiva unor vieți care să nu se încheie cu un deceniu sau mai mult de boli cronice.
Odată cu acest lucru vine și avantajul suplimentar de a scuti societatea de costurile tot mai mari ale îngrijirii unei populații tot mai îmbătrânite.
Se încarcă comentariile...
