O misiune umană către Marte ar îmbolnăvi astronauţii de Alzheimer

Se poate ca următoarele decenii Marte să fie rezervată doar roboţilor de explorare. FOTO Captură/Adevărul

Ieşitul în spaţiu fără un costum de protecţie adecvat, pentru o perioadă lungă de timp, poate duce la apariţia bolii Alzheimer. Aceasta este concluzia unui studiu desfăşurat, timp de opt ani, la unul dintre centrele de cercetare NASA.

Astronauţii sunt, de regulă, protejaţi de multe lucruri în spaţiu, dar nu există încă un scut performant contra radiaţiilor cosmice care conţin particule de fier. Studiul a durat opt ani şi s-a desfăşurat la Laboratorul pentru Radiaţii Spaţiale al NASA, notează „ABCNews“ care citează studiul publicat în Marte, care poate dura până la trei ani, atunci astronauţii ar putea avea grave probleme de natură neurologică. 

Pe Pământ nu există riscul contaminării, datorită câmpului magnetic al planetei, dar navetele spaţiale actuale nu au un astfel de scut. „Posibilitatea ca expunerea la radiaţiile cosmice să mărească riscul dezvoltării cancerului sunt recunoscute de mult timp. Totuşi, studiul actual arată că radiaţiile la care ar fi expuşi astronauţii, în timpul unei misiuni către Marte, ar duce la schimbări ale creierului asociate cu boala Alzheimer“, a declarat Kerry O'Banion, profesor de neurobiologie şi anatomie la Universitatea Centrului Medical Rochester.

Ieşirile de până acum pe orbită joasă au expus astronauţii la radiacţii de diferite particule. Iar aceştia pot fi protejaţi doar contra exploziilor solare. Mai mult, un timp îndelungat în afara planetei poate duce la cancer, probleme cardiovasculare sau cataractă. 

  [Pentru protecţie] ar fi necesar un scut în jurul navetei spaţiale de aproximativ doi metri din plumb sau beton. Kerry O'Banion

Studiul a fost făcut pe şoareci sănătoşi cărora le-au fost introduse două gene umane supuse mutaţiilor, pentru că, în condiţii normale, aceste animale nu dezvoltă boala. Apoi, cobaii au fost expuşi radiaţiilor pentru câteva minute. Efectele au fost observate peste şase luni. „Un minut sau două de expunere sunt echivalente cu trei ani la oameni. Sunt mere şi pere, grade diferite de expunere, dar doza totală este asemănătoare cu cea pe care un astronaut ar întâlni-o [într-o misiune de trei către Marte]“, a mai afirmat O'Banion.

Cercetătorul a mai spus că studiul este un alt exemplu al modului în care mediul poate influenţa bolile. „Şoarecii au avut o predispoziţie genetică, a intervenit o schimbare de mediu şi au fost afectaţi.“

Cei de pe Staţia Spaţială Internaţională sunt protejaţi de acest tip de radiaţii, datorită faptului că plutesc la aproximativ 300 de kilometri de suprafaţa Pământului şi, astfel, sunt în interiorul câmpului magnetic. Programul Apollo, între anii 1969 şi 1972, cu misiuni către Lună a trimis pentru cea mai lungă perioadă astronauţi în spaţiu, dar aceştia nu au stat decât două săptămâni, maximum, nu ani întregi.