Imagistica medicală se pregăteşte la rândul ei pentru misiunile pe Lună şi pe Marte

Călătoriile prevăzute pe Lună şi, într-o bună zi, pe planeta Marte sunt mult prea îndepărtate pentru ca astronauţii să poată fi readuşi pe Terra în cazul unor probleme de sănătate. Radiologia îşi adaptează instrumentele pentru a interveni în condiţii de microgravitaţie, informează AFP, citată de Agerpres.

RMN: FOTO arhivă

„Chirurgia în spaţiu nu este posibilă, aşa că singura tehnică pe care o avem la dispoziţie pentru tratarea pacienţilor este radiologia intervenţională", cu tehnici minim invazive şi de economisire a spaţiului, a declarat profesorul Vincent Vidal, care a dezvoltat „o cutie de instrumente" pentru imagistică medicală, „Mars IR Tool Box" (Mitbo).

Ecografele cu ultrasunete - singura tehnică de imagistică în spaţiu- sunt utilizate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în scopuri de diagnosticare. Dar pentru misiunile spaţiale mai îndepărtate, miza va fi aceea de a le folosi pentru a trata retenţia urinară, a evacua un calcul biliar şi a extrage puroiul dintr-un abces din jurul apendicelui.

Alături de reprezentanţi ai industriei, „punem la punct dispozitive care ne permit, sub ghidaj ecografic, să pătrundem în corp pentru a îl drena", folosind sonde, drene şi catetere, a detaliat profesorul Vidal.

„Trebuie să-i ajutăm pe astronauţi să devină autonomi în gestionarea eventualelor complicaţii", ştiind că decalajul de comunicare dintre Marte şi Terra poate ajunge până la 45 de minute, a rezumat Alain Luciani, secretarul general al Societăţii franceze de radiologie.

Experiment într-un buncăr

Un experiment ştiinţific s-a desfăşurat, în vara acestui an, timp de două săptămâni, în condiţii extreme în Alpii elveţieni, prin proiectul Asclepios III, „într-un buncăr pentru a simula o misiune pe Lună şi pentru a dezvolta medicina spaţială", a dezvăluit unul dintre tinerii astronauţi selecţionaţi, Baptiste Rubino Moyner, în vârstă de 25 de ani.

După ce s-a antrenat pentru a efectua drenaje ghidate prin ecografie asupra unui abdomen din plastic, el şi-a arătat dexteritatea în timpul Zilelor francofone ale radiologiei, un eveniment organizat în această săptămână la Paris: cu ajutorul unei tablete cu ecran tactil şi a unui ecograf portabil înzestrat cu un sistem de ghidaj conceput de Canon, tânărul a realizat o puncţie în vezica biliară, fără să perforeze organele interne aflate pe traseu.

„Astfel de proceduri nu au fost făcute niciodată în spaţiu"

Vincent Vidal a subliniat că „astfel de proceduri nu au fost făcute niciodată în spaţiu", a subliniat Vincent Vidal. „Aşa că, dacă va participa la un zbor parabolic anul viitor, va fi pentru prima dată când această procedură va fi realizată în microgravitaţie", a adăugat el.

Aceasta va fi următoarea etapă pentru a testa fiabilitatea noii proceduri: selectarea în 2024 pentru o misiune de toamnă în condiţii de zero gravitaţie, un zbor care va reproduce efectele microgravitaţiei timp de 22 de secunde prin realizarea unei traiectorii parabolice de 32 de ori.

„Regândirea materialului"

Acea misiune va necesita împărţirea procedurii în tranşe de câte 22 de secunde, o adevărată provocare de rapiditate şi de precizie.

„În timpul microgravitaţiei, corpul îşi pierde reperele şi precizia gesturilor este afectată", a subliniat Laurence Boyer, coordonatoarea departamentului de sănătate pentru misiuni pe Lună din cadrul Institutului de medicină şi fiziologie spaţială, filială a CNES - agenţia spaţială franceză.

Începând din 2020, Societatea franceză de radiologie (SFR) colaborează cu CNES pentru a adapta soluţii de imagistică la constrângerile extra-orbitale alături de companii industriale.

„Nu este neapărat vorba despre inovaţii tehnologice halucinante, ci trebuie să regândim materialul (...). În microgravitaţie, când pui un ac într-un abces, lichidul se va răspândi în toată capsula. Aşadar, avem nevoie de o valvă asupra drenei", a rezumat profesorul Vidal, cercetător la CHU La Timone din Marsilia.

Și ambalajul trebuie să fie adaptat. Toate instrumentele trebuie să dispună de un dispozitiv de fixare, precum şi de o sursă autonomă de alimentare cu energie, au explicat experţii, care urmăresc un compromis între dimensiuni, greutate şi putere electrică.

Obiectivul este acela de „a putea miniaturiza dispozitivele, automatiza sistemele de ghidaj, să le facem mai uşoare şi mai uşor de folosit", a adăugat Alain Luciani. El se declară convins că „va exista un beneficiu direct şi pentru pacienţii de pe Terra", fie în condiţii dificile de îngrijire, fie în timpul unor misiuni umanitare, de exemplu în zonele de operaţiuni militare.