Restanţierul la bănci: ruşinat şi speriat
0
Într-un top al cheltuielilor prioritare, românii pun datoriile la bănci imediat sub hrană şi medicamente. Mulţi se sperie de riscurile întârzierilor şi le resimt ca pe o povară. Agenţii de colectare a debitelor sunt adevăraţi duşmani pentru restanţieri. Persoanele care au credite se simt ruşinate când nu îşi pot plăti datoriile.
Ratele la credite sunt o grijă zilnică pentru mulţi români. Atunci când acestea nu mai pot fi plătite la timp, ele devin o adevărată povară, iar restanţierii se confruntă cu reacţii de tot felul, de la teamă, la ruşine. O cercetare sociologică realizată de Mercury Research arată că unii respondenţi îşi fac un plan al bugetului lunar atunci când primesc salariul pentru a se asigura că priorităţile sunt luate în considerare primele. Există însă şi o altă categorie de restanţieri: cei care acoperă mai degrabă cheltuielile pe măsură ce apar.
Într-un top al priorităţilor, nici pentru unii, nici pentru alţii datoriile la bănci nu se situează pe primul loc, chiar dacă sunt considerate importante. Astfel, românii preferă să-şi plătească utilităţile, să-şi asigure medicamentele şi mâncarea sau să acopere cheltuielile cu copiii înainte de a scoate din buzunar bani pentru restanţele la bănci. Problemele apar însă atunci când nu mai pot face faţă cheltuielilor şi sunt somaţi fie de bancă, fie de o firmă de recuperare de creanţe să-şi acopere datoriile.
„Chiar dacă datoriile la bănci sunt considerate o prioritate, uneori sunt amânate", explică sociologul Mircea Kivu. De cele mai multe ori, motivaţia este aceeaşi - 90% din români nu îşi plătesc ratele pentru că nu au bani, mai arată cercetarea. Printre cheltuielile la care hotărăsc să renunţe în favoarea restanţelor la bănci se numără cele pentru benzină sau pentru îmbrăcăminte. Cei mai mulţi români nu sunt însă dispuşi să renunţe la ţigări pentru a scăpa de povara băncilor.
Reacţii negative
„Persoanele care au acumulat întârzieri la plată sunt stresate de faptul că trebuie să-şi achite ratele şi îşi fac griji privind consecinţele unei astfel de situaţii. Pierderea respectului de sine reprezintă un alt motiv important de îngrijorare", spune Mircea Kivu. În lista celor mai frecvente sentimente asociate cu povara restanţelor se numără grija de a ieşi din această situaţie, teama de consecinţe şi ruşinea.
Fuga de bancă
Sperietura restanţelor la bancă a trăit-o pe pielea ei şi Andreea Ichim, 37 de ani, din Bucureşti. A contractat un credit pentru maşină în urmă cu trei ani, iar până anul trecut, în decembrie s-a ţinut să plătească la timp ratele. „Pentru mine, să achit datoria la bancă era o prioritatea absolută. Uneori preferam să tai din cheltuielile pentru mâncare decât să amân banca", povesteşte Andreea.
Calvarul a început în decembrie, când firma la care lucra a întârziat plata salariilor, lucru care s-a repetat lunile următoare. „Am aplelat la cunoscuţi în prima fază, dar în martie nu am mai avut ce face pentru că am rămas fără serviciu", mai spune femeia. Reprezentanţii băncii începuseră să sune în fiecare zi şi ea nu mai ştia cum să amâne achitarea datoriilor. „Începusem să visez că rămân fără casă, fără maşină şi nu găseam nicio soluţie pentru a rezolva situaţia", povesteşte ea. Cea care i-a sărit în ajutor a fost chiar sora ei, care a reuşit să ia un credit mai mic şi să acopere o parte din restanţe. „Din mai am găsit altceva de lucru şi am apelat la refinanţarea creditului pentru a scăpa pentru moment de povară."
Sociologul Mircea Kivu susţine că toate aceste temeri care au legătură cu povara restanţelor generează dorinţă de izolare şi evitarea contactelor. Unii români nu fac nimic pentru a rezolva situaţia, alţii încearcă să reducă cheltuielile neesenţiale, să obţină o refinanţare sau un venit suplimentar. Puţini sunt cei care aleg să contacteze banca, mai arată cercetarea prezentată de Mercury Research.
" Persoanele care au acumulat întârzieri la plată sunt stresate de faptul că trebuie să-şi achite ratele. Pierderea respectului de sine reprezintă un motiv important de îngrijorare."
Mircea Kivu
sociolog
Duşmanii recuperatori
De cele mai multe ori, în momentul acumulării restanţelor apar în scenă reprezentanţii unor firme care se ocupă cu recuperarea creanţelor. Aceştia sunt văzuţi ca adevăraţi duşmani şi inspiră teamă, iar reacţiile negative ating cote maxime la primul contact. Firmele de recuperare de creanţe susţin însă că încearcă să ofere alternative pentru ca datoriile să fie eşalonate şi achitate în timp.
„În cele mai multe cazuri, debitorii au întâmpinat dificultăţi în soluţionarea problemelor lor", spune Isabela Iacob, director general al KRUK International, companie care a preluat anul trecut restanţe în valoare de peste 2 miliarde de lei. Compania a iniţiat o campanie prin care încearcă să schimbe imaginea celor care recuperează credite. Cu toate acestea, studii recente arată că românii nu văd un aliat în bănci şi cu atât mai puţin în firmele care încearcă să recupereze datoriile acumulate.
Datoriile românilor
Aproximativ un sfert dintre datornicii la bănci înregistrează restanţe, potrivit datelor oficiale. Astfel, peste 240.000 de persoane fizice şi juridice cu împrumuturi bancare de peste 20.000 de lei înregistrau la finele primului semestru din acest an întârzieri la plata ratelor. Valoarea restanţelor la creditele mari a ajuns la finele lunii iunie la echivalentul a 4,27 miliarde de euro, reprezentând aproape 7,3% din total. Faţă de luna mai, rândul restanţierilor a fost îngroşat cu peste 4.400 de persoane. Potrivit oficialilor Băncii Naţionale a României, restanţele vor continua să crească şi în 2011, când vor atinge un maxim, însă, cel mai probabil, vor începe să scadă de anul viitor.
Rezultatele unui studiu IRES arată că, în 2010, împrumuturile, ca instrument financiar, au fost utilizate de una din şapte gospodării. Scopurile principale pentru care s-au contractat credite au fost: cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentelor tehnice şi electronice (60,7%) şi acoperirea cheltuielilor pentru îmbunătăţirea, repararea şi renovarea locuinţei (44,7%).
Cercetarea arată că peste 52% din românii care aveau credite la bănci se simţeau anul trecut expuşi riscului de întârziere la plată. Dintre aceştia, 19% se simţeau ameninţaţi în foarte mare măsură şi 48%, în mare măsură. Doar 10% din participanţii la studiu spuneau că intenţionează să contracteze un credit în viitorul apropiat.
Categorii de restanţieri
Sociologii identifică două categorii de români care au ajuns să nu-şi mai poată acoperi ratele. În cazul unora, creditul a fost luat într-o situaţie stabilă, care apoi s-a deteriorat. În cel de-al doilea caz, creditul a fost luat într-o situaţie deja precară.
Cum eliminăm stresul financiar
Psihologii susţin că nesiguranţa financiară ne poate determina să facem gesturi disperate şi poate duce chiar la depresii. În cazul unor situaţii dificile, oamenii aleg să se raporteze diferit şi, în consecinţă, reacţionează diferit. Unii reuşesc să găsească soluţii mai uşor, alţii întâmpină dificultăţi atât în rezolvarea problemei practice, cât şi în soluţionarea problemei emoţionale, spun specialiştii. Teama consecinţelor atrase de restanţele la credite îi poate face pe unii să ajungă în situaţii disperate. Psihologii şi specialiştii în gestionarea bugetelor personale oferă mai multe soluţii pentru rezolvarea problemelor.
Evidenţa veniturilor. Este folositor să creezi propriul buget pentru că este singura metodă pentru a-ţi ţine sub control cheltuielile. Evidenţa trebuie să fie simplă. Primul pas este legat de identificarea surselor de venituri şi de cheltuieli, inclusiv datoriile la bănci.
Nu fugi de instituţii. În cazul unor restanţe acumulate, cel mai bine este să iei legătura cu instituţia de credit pentru a găsi o soluţie de comun acord.
Calcule realiste. Când vine vorba de buget, nu este bine să ne păcălim singuri. Nu are sens ca pe bugetul planificat să apară cheltuieli cu mâncarea sau cu distracţiile mult mai mici decât în realitate.
Ţine cont de planurile de viitor. Dacă evidenţa acoperă mai multe luni, este bine să luăm în calcul diverse planuri pe termen lung, cum ar fi cumpărarea unei case, cheltuielile pentru concediul de vară sau chiar achiziţionarea unor haine pentru un anumit sezon.
Actualizarea bugetului. Specialiştii recomandă ca evidenţa financiară să fie verificată lunar şi modificată în funcţie de schimbarea unor surse de venituri sau a unor cheltuieli.
Fondul de rezervă. Analiştii spun că oricine trebuie să aibă un astfel de fond, care te-ar putea salva din situaţii neprevăzute. Studiile arată însă că cei mai mulţi români abia îşi pot acoperi cheltuielile zilnice, iar economisirea este încă doar un vis frumos.