Ce este supergripa și de ce poate provoca simptome severe. Dr. Veronica Buganu, MedLife, explică riscurile și când trebuie să mergem la medic
0Sezonul rece vine aproape inevitabil la pachet cu tuse, febră, nas înfundat, mai ales în familiile cu copii mici. De la simple răceli până la gripă sau infecții cu virusul sincițial respirator (VRS), virozele respiratorii sunt extrem de frecvente în această perioadă a anului.
„Imaturitatea sistemului imun general și local, precum și particularitățile anatomice ale căilor respiratorii la copil sunt motivele pentru care incidența este mai crescută la copii”, explică dr. Veronica Buganu, medic specialist ORL în cadrul MedLife Piatra Neamț.
Milioane de persoane din întreaga lume sunt diagnosticate anual cu infecții ale tractului respirator. Infecțiile respiratorii reprezintă o povară majoră pentru sistemele de sănătate, provocând anual aproximativ 4 milioane de decese la nivel global la toate grupele de vârstă și fiind responsabile pentru circa 20% din mortalitatea pediatrică. O meta-analiză recentă referitoare la prevalența virusurilor la copiii cu infecții respiratorii acute arată că rinovirusurile și virusul sincițial respirator (RSV) sunt printre cele mai frecvente.
„Infecțiile virale sunt foarte contagioase. Etiologia infecțiilor este dominată de agenți patogeni virali (rinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale fie de tip A, fie de tip B, virusuri paragripale, coronavirusuri, VRS (virus sincițial respirator)”, spune dr. Veronica Buganu.
De ce virusurile circulă mai intens iarna?
Perioada de apariție a virozelor respiratorii este cuprinsă între septembrie și aprilie, cu un vârf al îmbolnăvirilor în lunile reci. „Spațiile închise, neaerisite prezintă un grad mai mare de contagiozitate. Într-un colectiv de copii, de exemplu, este suficientă prezența a doi-trei copii aflați la debut de viroză (nu neapărat cu manifestări clinice evidente), care pot transmite foarte ușor boala prin picături de salivă, strănutat, folosirea jucăriilor și jocurilor în comun”, precizează medicul ORL.
Picăturile respiratorii pot rămâne suspendate în aer minute sau chiar ore. Astfel, simplul fapt că o persoană bolnavă vorbește, râde sau tușește într-un spațiu închis poate duce la infectarea celor din jur. „Un copil care frecventează colectivitatea poate face între 6 și 10 viroze respiratorii într-un sezon rece. Este normal pentru vârsta copilăriei”, explică dr. Buganu.
Virusurile care provoacă virozele respiratorii
Etiologia virozelor este dominată de virusuri precum:
- rinovirusurile,
- adenovirusurile,
- virusurile gripale A și B,
- virusurile paragripale,
- coronavirusurile,
- virusul sincițial respirator (VRS).
„Vara, incidența virozelor respiratorii scade semnificativ”, afirmă dr. Buganu, datorită aerisirii mai bune și timpului petrecut în aer liber.
Diferența între gripă, răceală și VRS
Deși sunt transmise prin același mecanism, tabloul clinic diferă în cazul celor trei afecțiuni. Gripa are un debut brusc și intens: febră mare, frisoane, dureri musculare și articulare severe, dureri de cap, congestie nazală și tuse seacă.
Viroza comună se instalează treptat, cu simptome mai ușoare, predominant nazale: nas care curge, strănut și febră absentă sau scăzută. Infecția cu VRS poate fi banală la adulți, dar periculoasă la sugari, vârstnici și persoane imunodeprimate. „La sugar, poate apărea bronșiolita, cu dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, cianoză și dificultăți de hrănire, uneori asociate cu letargie”, semnalează medicul.
Rolul testării rapide
Testele rapide antigenice pentru VRS, gripă A/B și COVID-19 sunt metode neinvazive și rapide, cu rezultate în 15–30 de minute. Ele pot fi efectuate în clinici, laboratoare, farmacii sau chiar la domiciliu.
„Există teste care detectează un singur virus și teste combinate care identifică simultan VRS, gripă și COVID-19, economisind timp prețios pentru diagnostic”, spune dr. Buganu.
Complicațiile virozelor respiratorii
Deși multe viroze evoluează favorabil, complicațiile nu sunt rare. Acestea pot fi:
- locale: otită, sinuzită, pneumonie, bronșiolită;
- sistemice: miocardită, encefalită, meningită, nefrită.
Riscul crescut de-a face complicații îl au:
- copiii mici și prematurii,
- persoanele de peste 65 de ani,
- pacienții cu boli cronice (diabet, afecțiuni cardiovasculare sau pulmonare),
- persoanele imunodeprimate,
- fumătorii și persoanele obeze.
Când trebuie să mergem de urgență la medic?
„Consultul medical de urgență este necesar mai ales la copilul mic sau prematur dacă apar dificultăți de respirație, febră peste 39°C, febră prelungită cu letargie, convulsii sau refuzul lichidelor”, avertizează dr. Buganu.
La adulți, semnalele de alarmă includ tensiune arterială scăzută, somnolență accentuată, stări de leșin, agravarea bolilor cronice sau vărsături și diaree persistente. Cea mai mare greșeală în tratamentul virozelor o reprezintă utilizarea antibioticelor fără indicație. „Infecțiile virale nu se tratează cu antibiotice, iar folosirea lor incorectă duce la rezistență bacteriană”, avertizează medicul. Iar rezistența bacteriană reprezintă o problemă gravă de sănătate publică, prin faptul ca bacteriile dezvoltă mecanisme de apărare, devenind insensibile la antibiotice.
Ce este „super gripa”?
„Super gripa este o viroză respiratorie derivată din gripa A (H3N2), subclasa K, care poate provoca simptome severe mai mult de o săptămână”, explică medicul, care susține că acest sezon gripa a debutat mai devreme în România.
Raportul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) despre circulația gripală globală (2025) menționează că expansiunea virusului A(H3N2), subclade K a contribuit la creșterea activității gripale în multe regiuni ale lumii, inclusiv în emisfera nordică. Virusul gripal A(H3N2) a fost responsabil pentru o creștere marcată a activității gripale în sezonul rece 2025–2026.
Vaccinarea antigripală rămâne însă cea mai eficientă metodă de prevenție. Vaccinul conține tulpini inactive de virus gripal și nu poate provoca gripă. „Vaccinarea previne formele severe de gripă, protejând atât individul, cât și comunitatea. Vaccinul gripal nu ne protejează de la alte viroze respiratorii sezoniere. Eficacitatea este în jur de 70%, dar este crucială. Chiar dacă ne îmbolnăvim, scade severitatea bolii și riscul de complicații grave. În fiecare an, vaccinul este adaptat pentru tulpina cea mai probabilă să circule, oferind astfel cea mai bună protecție disponibilă”, subliniază dr. Buganu.
De altfel, date recente din Anglia arată că, deși subclade K a dominat circulația virusului, vaccinul gripal din sezonul 2025–2026 a oferit protecție semnificativă împotriva formelor grave ale bolii — între 72–75% la copii și adolescenți și 32–39% la adulți. Printre persoanele care fac parte din grupele de risc și care beneficiază de vaccin gripal gratuit în România se află și copiii cu vârste între 6 luni-19 ani.
Vitamine, minerale și rolul lor în viroze
Vitamina D3 contribuie la protecția mucoasei respiratorii și la reglarea răspunsului imun, zincul poate reduce replicarea virală dacă este administrat precoce, iar vitamina C protejează celulele de stres oxidativ.
„Pe lângă acțiunea binecunoscută a vitaminei D3 în absorbția calciului și fosforului, esențială pentru oase, dinți și mușchi, vitamina D3 participă și la protecția barierei epiteliale ale tractului respirator, ajută la secreția de substanțe specifice care luptă direct cu virusurile și bacteriile (peptide antimicrobiene), moderează activitatea celulelor imune și, nu în ultimul rând, reduce inflamația excesivă prin prevenirea furtunii de citokine”, susține dr. Veronica Buganu.
O cercetare efectuată pe mii de pacienți adulți arată că vitamina D reduce riscul de infecții respiratorii acute și scurtează durata simptomelor, iar vitamina C și zincul pot influența evoluția clinică a acestor viroze, în timp ce alte studii clinice sugerează că nivelurile mai scăzute de vitamina D sunt asociate cu risc mai mare de infecții respiratorii la copii, iar suplimentarea poate reduce frecvența acestora.
„Zincul, dacă e luat la debutul virozei, participă la prevenirea replicării virale, sprijină anumite funcții imune locale, în special la nivelul mucoasei nazale. Vitamina C este un antioxidant excelent, care neutralizează radicalii liberi, protejând celule de stres oxidativ”, a completat medicul ORL-ist.
Respectarea tratamentului, odihna, igiena mâinilor, alimentația echilibrată și un climat emoțional pozitiv sunt esențiale pentru recuperarea după viroze.
Surse:
https://link.springer.com/article/10.1186/s12890-025-03587-z
https://www.who.int/emergencies/disease-outbreak-news/item/2025-DON586
https://link.springer.com/article/10.1186/s12890-025-03587-z
Se încarcă comentariile...
