Noctambulii, oamenii care suferă când sună ceasul
0
Perfuzia de cafea de dimineață este singura care îi pune în funcțiune, iar fiecare zi de lucru care începe înainte de prânz este un chin pentru păsările de noapte. De vină este ceasul lor biologic, controlat de gene
„De fiecare dată când sună ceasul, simt o nevoie inexplicabilă să-l distrug. Din motivul acesta îl ţin pe birou, nu lângă pat. Nu stau până noaptea târziu, dar pur şi simplu nu sunt o persoană căreia să-i placă dimineţile, aşa că pentru mine este un chin", susţine Ioana Popa (29 de ani), din Bucureşti.
Într-adevăr, oamenii care se trezesc cu uşurinţă dimineaţa sunt mai fericiţi decât păsările de noapte, pentru care ziua ideală începe undeva mai spre prânz, susţin cercetătorii de la Universitatea din Toronto (Canada). Studiul, care a cuprins peste 700 de indivizi cu vârste între 17 şi 79 de ani, a scos la iveală faptul că persoanele matinale sunt mai mulţumite de viaţa lor şi mai optimiste decât noctambulii. Totodată, cei care se trezesc uşor dimineaţa sunt sau măcar se simt mai sănătoşi decât aceia care au nevoie de o „perfuzie cu cafea" pentru a porni spre serviciu.
O posibilă explicaţie este aceea că noctambulii suferă din pricina unei diferenţe de „fus orar social", este de părere cercetătorul canadian Renee Biss, citat de LiveScience. „Ceasul lor biologic nu este sincronizat cu ceasul social, iar societatea este, în principal, organizată în jurul unui program care se potriveşte mai degrabă persoanelor matinale", spune Biss. Din acest motiv, este şi normal ca matinalii să se simtă mai fericiţi şi mai sănătoşi decât noctambulii. Ceasul lor biologic corespunde cu cel social, astfel că ei se odihnesc suficient, fapt ce are un efect pozitiv asupra sistemului imunitar.
Gena ceasului determină cronotipul
Ceasul biologic al unei persoane, cunoscut şi drept cronotip, este reglat într-un anume fel încă de la naştere şi funcţionează în baza unor parametri genetici. „Oamenii sunt de toate tipurile, de la cei care se trezesc devreme în mod natural până la cei care preferă să se culce foarte târziu. O persoană poate fi forţată să se trezească mai devreme decât ar dori sau să lucreze până seara târziu dacă e necesar, dar aceasta nu înseamnă că-şi va schimba cronotipul", afirmă cercetătorul american Frederick Brown, profesor de psihologie la Universitatea din Pennsylvania.
Mecanismul care reglează felul în care un om se simte de-a lungul unei zile este ritmul circadian. Acesta reprezintă un ciclu de 24 de ore în care procesele biologice ale fiecărui organism sunt mai active sau mai lente. Se ştie, de pildă, că temperatura corpului este mai ridicată după-amiaza şi mai scăzută seara.
La fel, producţia hormonului numit melatonină atinge nivelul maxim în cursul nopţii. La fiecare individ, ritmul circadian este controlat de gena P3, cunoscută şi ca gena ceasului. Gena P3 a fost descoperită în anul 2003, iar cercetătorii au observat atunci că la persoanele matinale aceasta este mai lungă decât versiunea prezentă la noctambuli.
Păsările de noapte, discriminate de societate
Aproximativ jumătate din populaţia planetei se încadrează într-o categorie intermediară, adică nu sunt nici matinali, dar nici noctambuli. „O persoană din categoria intermediară poate, fără mare dificultate, să se trezească cu o oră sau două mai devreme dimineaţa sau să meargă la culcare ceva mai târziu", spune profesorul Brown.
Cealaltă jumătate din populaţie este împărţită aproximativ egal între matinali şi noctambuli. Chiar şi în cadrul fiecărui segment există mai multe categorii, extremele absolute reprezentând doar un mic procent. „Printre păsările de noapte, doar 17% suferă de aşa-numita fază întârziată de somn, ceea ce înseamnă că obosesc mai târziu în cursul unei zile decât restul oamenilor", explică Donna Rand, de la Centrul pentru tulburări de somn din Ohio (SUA). Un procent foarte mic, 0,15%, este reprezentat de aceia care sunt programaţi să se trezească foarte târziu, cum ar fi pe la orele prânzului.
Adevăraţii matinali sunt o raritate şi reprezintă doar 1% din totalul populaţiei. Este vorba de aceia care se trezesc de bunăvoie la primul cântat al cocoşului, dar îi apucă somnul când nici nu s-a înserat bine. Ambele categorii extreme pot fi ajutate prin terapia luminii, ştiut fiind faptul că ritmul circadian este influenţat într-o oarecare măsură de expunerea la lumina diurnă.
Societatea ar trebui să fie mai înţelegătoare faţă de noctambuli, pentru care fiecare zi în care trebuie să se trezească pentru a merge la şcoală ori la muncă este un chin, spune profesorul Brown. „Somnul nu este un viciu sau un obicei prost, astfel că oamenii nu ar trebui forţaţi să renunţe la felul în care se odihnesc cel mai corespunzător nevoilor lor", conchide cercetătorul american.
Calvarul adolescenţilor somnoroşi
Cei mai afectaţi de „ceasul social" sunt adolescenţii, care, din pricina schimbărilor hormonale, sunt activi până noaptea târziu, dar sunt obligaţi să se trezească devreme pentru a merge la şcoală. Majoritatea suferă de o acută lipsă de somn, ceea ce le afectează şi performanţele şcolare, este concluzia unui studiu realizat în SUA. Impactul studiului a fost atât de puternic încât Congresul SUA a adoptat în 1999 o rezoluţie prin care liceele erau îndemnate să adapteze ora de începere a cursurilor astfel încât elevii să se poată odihni mai bine.