Măsurile contra fumatului în spaţiile publice, o victorie împotriva viciului sau o înfrângere a guvernelor?

Măsurile de interzicere a fumatului în spaţiile publice au avut ca scop protejarea sănătăţii indivizilor FOTO Shutterstock

Fumatul este unul dintre cele mai grave vicii ale omenirii, care face anual sute de mii de victime. Acesta a fost considerat argumentul suprem al unora dintre legile care interzic fumatul în spaţiile publice. Deşi multe ţări s-au aliniat la astfel de măsuri, nu toate au avut parte de efectul scontat, scrie revista „TIME”.

Începând cu data de 1 iunie, ruşii nu mai au voie să-şi aprindă ţigările în mijloacele de transport public, în aeroporturi şi gări sau în interiorul şcolilor şi spitalelor, acestea fiind doar o parte a locurilor publice. De asemenea, reclamele publicitare cu ţigări vor dispărea, iar scenele în care un personaj din filme sau din desene animate fumează vor fi scoase definitiv.

Chiar dacă această măsură va duce la dispariţia desenelor animate „Nu, pogodi” specifice perioadei sovietice, în care un lup încearcă să prindă un iepure, s-ar părea că interdicţia vrea să încurajeze fumătorii înrăiţi să renunţe la obiceiul nesănătos ce duce la moartea a peste 200.000 de ruşi în fiecare an, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), aceeaşi organizaţie care atestă că jumătate din populaţia de bărbaţi a ţării şi o şesime din cea de femei fumează zilnic.

Românii nu sunt nici ei străini de acest obicei grav, deşi mai bine de jumătate din populaţia ţării declară că ar vrea să renunţe la acest viciu. În medie, un fumător român obişnuit consumă între 10 şi 20 de ţigări pe zi, adică un total de până la 140 de ţigări pe săptămână. Totodată este binecunoscut faptul că legea antifumat în spaţiile publice nu este respectată din moment ce autorităţile nu au început să dea amenzi. Deşi influenţa negativă asupra unor activităţi este deplină, românii se arată convinşi că motivaţia şi voinţa sunt cele mai importante elemente în lupta contra fumatului.

Dar, chiar şi în aceste condiţii, poate această interdicţie să dea roade? Pentru a lămuri această dilemă, revista americană săptămânală „TIME” a analizat situaţii asemănătoare care s-au derulat în alte ţări.

Interdicţiile au avut efect

Irlanda a devenit prima ţară care să instituie interzicerea fumatului la locul de muncă în anul 2004. Noua reglementare se baza pe sancţiunile împotriva fumatului în clădirile publice şi în mijloacele de transport public instituite în anul 1988. În 2005, cercetătorii au înregistrat o scădere a problemelor respiratorii cu 17%, iar un procent de 80% din irlandezi au declarat că interdicţia i-a încurajat să renunţe la fumat.

Militanţii pro-fumat din Irlanda încă au probleme cu iniţiativele Ministrului Sănătăţii, James Reilly, care a dezvăluit recent că tatăl şi fratele său au murit din cauza unor boli cauzate de fumatul excesiv. Cele mai noi studii privind efectele interdicţiei din 2004 au arătat o scădere considerabilă a procentelor legate de bolile de inimă şi a accidentelor vascular-cerebrale, împiedicând astfel peste 3.700 de persoane să-şi piardă viaţa.

China, ţara care dă o treime din fumătorii lumii

China a început lupta contra fumatului în perioada Jocurilor Olimpice desfăşurate la Beijing în 2006, iar în 2011 guvernul chinez a înaintat o lege prin care fumatul era interzis complet în spaţiile publice.

Au trecut doi ani de la iniţierea acestei legi, iar toţi chinezii declarată la unison că efectele nu au fost pe măsură. Dar de ce interdicţia nu a avut succes? Mai mult de o treime din fumătorii lumii sunt din China, iar un fumător chinez obişnuit al anului 2012 fumează cu 30% mai mult decât o făcea acelaşi consumator în anul 1990. Anual, aproximativ un milion de chinezi mor din cauza bolilor asociate cu fumatul, acest lucru datorându-se, în parte, aplicării neuniforme a legii, dar şi din cauza faptului că guvernul chinez conduce şi cel mai mare producător de ţigarete din lume.

O posibilă interzicere a vânzării de tutun către stundenţi şi o creştere a preţurilor ar putea rezolva acest conflict de interese, sugera Jay Chittooran, cercetător asociat la Consiliul pentru Relaţii Externe. Chiar dacă automatele de ţigări au fost interzise şi semenele de avertizare au fost făcute şi mai vizibile, obiceiul rămâne încă bine înrădăcinat în rândul populaţiei chineze.

Un viciu adânc înrădăcinat în cultură

Parlamentarii din Italia au introdus interzicerea fumatului în toate spaţiile publice închise încă din ianuarie 2005. Măsura nu a fost primită cu bucurie de către proprietarii de baruri care au susţinut că fumatul este adânc înrădăcinat în cultura italiană. Mai mult, aceştia au trebuit să facă faţă unor amenzi de până la 1.900 de euro pentru că nu şi-au înştiinţat clienţii de această măsură.

În ciuda nemulţumirilor proprietarilor de baruri, sănătatea la nivel naţional s-a îmbunătăţit, din moment ce cercetătorii au constatat că vânzările de ţigări au scăzut cu 5,5%, fumatul în rândul bărbaţilor a scăzut cu 4%, numărul de atacuri de cord scăzând şi el considerabil.

Bollywood a sprijinit campaniile antifumat

În India, legea interzicerii fumatului a fost adoptată în 2003, dar abia în 2008 aceasta s-a concretizat. La acel moment, India avea un număr de 120 de milioane de fumători, dintre care 900.000 mureau anual din cauza bolilor asociate viciului. Punerea în aplicare a legii a reprezentat un punct crucial în lupta contra fumatului. Chiar dacă în ultima vreme legea prin care se interzice fumatul în spaţii publice a fost des încălcată, aceasta şi-a atins scopul, mulţi indieni renunţând la acest obicei periculos. În plus, industria de film a ţării, Bollywood, a sprijinit iniţiativa prin mesaje de avertizare în timpul scenelor din film care presupuneau folosirea ţigării.

Fumatul, interzis în apropierea universităţilor

La fel ca marea majoritate a ţărilor din toată lumea, Statele Unite ale Americii (SUA) nu dispune de o lege care să interzică fumatul la nivel naţional, această sarcină picând, mai degrabă, în grija autorităţilor locale. În prezent, în SUA, fumatul este interzis în locuri publice, în interiorul clădirilor, în birouri, restaurante sau baruri. Doar unele cazinouri au fost mai permisive în acest sens.

Campaniile şi legislaţiile anti-fumat au redus dramatic spitalizările cauzate de consumul excesiv de tutun, se afirmă în ultimele cercetări, iar activiştii încearcă să înainteze o lege prin care fumatul în diverse spaţii deschise să fie interzis. În acest sens, Universitatea George Washington intenţionează să introducă o regulă prin care fumatul în aria sa de acoperire să fie interzis pe o distanţă de aproximativ zece metri. La sfârşitul lunii mai, celebrul lanţ de cafenele Starbucks a anunţat o măsură similară în incintele localurilor sale.