Secretele fortăreței plutitoare, unică în istorie. Era cea mai mare ambarcațiune cu vâsle construită vreodată, acționată de 4000 de vâslași
0Anticii făceau lucruri uimitoare, iar cea mai bună dovadă o reprezintă tessarakonteres, cea mai mare ambarcațiune propulsată cu vâsle construită vreodată în istoria umanității. Mare cât un portavion de astăzi, era o fortăreață de lux plutitore unică în istorie.
Antichitatea a fost una dintre cele mai prolifice epoci din istoria omenirii, mai ales din punct de vedere cultural, științific, dar și arhitectonic. Mai ales în zonele civilizate ale antichității au fost create opere nemuritoare, dar și construcții uimitoare. Una dintre acestea este o adevărată minune a marinei militare din toate timpurile. O adevărată operă de artă plutitoare, la fel de mare ca un portavion, dar de o frumusețe greu de egalat. Se numea tessarakonteres și era un cataraman-galeră de lux, construită pentru regele Ptolemeu al IV lea Philopator, regele Egiptului, în secolul al III lea î Hr. Conform specialiștilor, tessarakonteres este cea mai mare ambarcațiune acționată cu vâsle din istoria umanității. Și cu siguranță cea mai spectaculoasă ambarcațiune.
O perioadă de maximă strălucire a culturii elenistice
Ptolemeu al IV lea Philopator era fiul lui Ptolemeu al III lea și al reginei Berenice a II a. Era un rege elenistic al Egiptului, din dinastia Ptolemeilor. Acești ptolemei erau de origine macedoneană și urmași ai lui Ptolemeu I Soter, un apropiat al lui Alexandru Macedon. Povestea Egiptului Ptolemaic începe, de fapt, cu moartea lui Alexandru Macedon în anul 323 îHR. Imperiul său efemer, întins din Balcani și până în Centrul Asiei, s-a prăbușit. Apropiații săi, generalii care l-au însoțit în toate lupte, numiți diadohi, s-au luptat pentru putere, punând mâna pe diferitele provincii ale uriașului imperiu macedonean.
În aceste regate, cultura Greciei Antice, răspândită de macedoneni, s-a împletit cu cea locală, în special orientală, dând naștere culturii elenistice, așa cum a denumit-o istoricul german Johann Droysen. A fost o perioadă de efervescență culturală, artistică și științifică deosebită. Regii elenistici, imitând de multe ori pe monarhii orientali, preferau luxul, opulența, dar încurajau și creațiile artistice deosebite, care să le aducă prestigiu. Grandoarea a caracterizat în unele aspecte cultura elenistică. Atunci când a cucerit Alexandru cel Mare Egiptul, fostul fief al faraonilor, era doar o satrapie a Ahemenizilor din Persia. După moartea lui Alexandru, Egiptul a fost ocupat de Ptolemeu Soter, unul dintre generalii săi. Ptolemeu s-a proclamat rege al Egiptului și a întemeiat propria dinastie.
De la mijlocul secolului al III lea ÎHr, Egiptul Ptolemaic era cel mai bogat și puternic stat elenistic și un exemplu de civilizație elenistică. Fără să distrugă cultura sau vechea religie egipteană, Ptolemei au adus o efuziune de cultură greacă veche. Capitala regatului, Alexandria era un pol cultural și economic al civilizației mediteraneene. Avea peste 300.000 de locuitori, fiind un oraș cosmopolit, cu mai multe etnii rezidente și porturi impresionante. Din punct de vedere cultural și științific, Alexandria devenise centrul civilizației grecești în era elenistică. Orașul era plin de palate și temple, cu uriașa sa bibliotecă și numeroasele școli. În plus aici se afla și celebrul far din Alexandria, una dintre cele șapte minuni ale lumii.
Regina uneia dintre cele mai mari puteri navale în estul Mediteranei
Fiind o țară bazată pe comerțul naval, Egiptul Ptolemaic avea o flotă extrem de puternică. Mai ales o flotă militară, capabilă să respingă orice inamic s-ar fi apropiat de țărmurile Egiptului, de pe Marea Mediterană. Sunt istorici care spun că Egiptul Ptolemaic era o talasocrație, adică o putere înteimeiată pe forța sa maritimă. De altfel, Ptolemeii s-au impus ca mare putere navală în estul Mediteranei cu teritorii vasale din Cipru și Creta până în zona egeeană. Ptolemeii se bazau pe o flotă puternică formată din nave de mari dimensiuni, unele capabile să susțină asedii.
Cea mai puternică navă construită de Ptolemei, un simbol al supremației maritime, a acestora a fost tessarakonteres. Pe scurt, era o ambarcațiune gigant, un cataraman compus din două carene uriașe și o punte superioară impresionantă. Era mai lungă decât un teren de fotbal, ajungând la 130 de metri. De la linia apei și până la pupa avea o înălțime de peste 24 de metri. Uriașa ambarcațiune nu avea catarg și era acționată doar cu ajutorul vâslelor. Această ambarcațiune gigantică, unică în istorie, pentru a se putea mișca avea nevoie de nu mai puțin de 4000 de vâslași. Aceștia acționau peste 600 de vâsle, pe trei rânduri orizontale. Pe punte, nava arăta ca o fortăreață cu turnuri, catapulte și rampe de asediu.
Era deservită de peste 6000 de marinari și soldați, ca un portavion din zilele noastre. Pentru a putea fi construită, în Alexandria a fost construit un doc nou, iar pentru lansare docul a fost inundat cu peste 75.000 de galoane de apă pentru a ridica vasul. Despre această minune navală a lumii antice au scris mai mulți autori printre care și Callixenus din Rodos și Plutarh. ”Filopator a construit o navă cu patru zeci de rânduri de vâslași(...) și nava avea două prore și două pule, dar și șapte „ciocuri”. Atunci când pleca pe mare avea nevoie de mai mult de 4000 de vâslași, iar pe punte erau 3000 de marinari sau cel puțin 2850. În plus, sub punte se aflau mulți soldați și o cantitate uriașă de provizii”, scria Ateneus din Naucratis. Specialiștii, precum Lionel Casson, spun că nava, din cauza dimensiunilor sale uriașe, nu era practică. Era mai ales utilizată pentru a paradă sau pentru a impresiona, un simbol al forței maritime a Egiptului Ptolemaic.
Se încarcă comentariile...
