Cine a fost cu adevărat Sinan Pașa, dușmanul lui Mihai Viteazul. Era copil de țăran și s-a remarcat ca bun administrator

Sinan Pașa este cunoscut mai ales ca inamic al lui Mihai Viteazul în bătălia de la Călugăreni. Comandantul otoman se afla însă la finalul unei cariere incredibile în administrația și armata otomană, o carieră care a început la rangurile cele mai de jos.

Sinan Pașa este un personaj cunoscut în istoria românilor. A fost popularizat inclusiv de cinematografia cu teme istorice din perioada comunistă, mai ales prin celebrul film „Mihai Viteazul”. Publicul larg îl cunoaște drept infamul comandant otoman venit împotriva lui Mihai Viteazul și înfrânt rușinos la Călugăreni în anul 1595. Sina, Pașa, așa cum arată realitatea istorică, a fost unul dintre cei mai longevivi mari viziri din administrația otomană, un comandant militar renumit pentru victoriile sale și, totodată, un personaj cu o carieră militară și administrativă deosebită. Și asta în condițiile în care a început de jos, reușind să se ridice, cel puțin la începuturi, exclusiv prin meritele sale personale. 

Koca Sinan Pașa, un copil de țăran albanez

Sinan Pașa era cunoscut drept Koca Sinan Pașa, adică, în limba turcă Sinan Pașa cel Mare, mai ales datorită realizărilor sale. Sinan nu era de origine turcă, ci era, de fapt, albanez și s-a născut în 1520, în localitatea Topojan, provenind dintr-o familie de țărani săraci. Era însă un copil voinic și a fost recrutat prin sistemul devsirme, acea metodă otomană de a lua copii din țările balcanice pentru armată și administrație. Documentele vremii spun că Sinan provenea dintr-o familie catolică, dar care, ulterior, s-a convertit la islamism.

Sinan a fost un învățăcel conștiincios în Imperiul Otoman. Era priceput deopotrivă și pentru cariera armelor, dovedind vitejie și pricepere în mânuirea lor, dar și în zona administrativă, fiind renumit pentru inteligență și înțelepciune precoce. Sinan a început de jos, lucrând în palatul sultanului la bucătărie. Acolo și-a făcut datoria admirabil, ajungând în scurt timp șeful bucătăriei palatului lui Suleiman. A urcat rapid treptele puterii, reușind să ajungă la o vârstă relativ fragedă să aibă pregătirea și rangul de guvernator. A servit în administrația militară a numeroase provincii otomane, câștigând atât experiență, cât și respectul funcționarilor și guvernatorilor otomani. 

Un lider militar important

Sinan Pașa a fost și un comandat militar renumit. În anul 1571 a reușit să suprime revoltele din Yemen, fiind numit „Cuceritorul Yemenului”. A repurtat succese și în luptele pentru cucerirea Tunisului.  Mai apoi în 1580 a comandat oștile otomane în războaiele din Iran, cunoscute drept Războaiele Safavid-Otomane. În 1590-1591, a comandat armatele otomane în Războiul cel Lung contra Imperiului Habsburgic cu rezultate notabile. A capturat Vezprem, Palota și Sisak, iar mai apoi, în 1593, a cucerit Gyor. A rămas cunoscut și pentru faptul că a incendiat moaștele Sfântului Sava, la Belgrad, pentru a-i descuraja pe sârbi, după revoltele din Banatul sârbesc, din anul 1594. 

De cinci ori vizir, mort la scurt timp după bătălia de la Călugăreni

Sinan Pașa a fost guvernator al Egiptului din anul 1569, iar după succesele din Iran a fost numit pentru prima dată Mare Vizir, în 1580, de către sultanul Murad al III-lea. A fost însă demis și trimis în exil după ce aghiotantul său, Mehmed Pașa, a fost înfrânt la Gori. Este numit totuși guvernator al Damascului, dar în 1589 este rechemat ca Mare Vizir după revolta ienicerilor și înlăturarea sultanului. Sinan nu rezistă mult, nici de această dată, ca Mare Vizir și este din nou destituit după o nouă revoltă a ienicerilor. Războiul cu austriecii l-a făcut, însă, pe noul sultan să apeleze din nou la experiența lui Sinan Pașa, iar otomanul cu origini albaneze ajunge pentru a treia oară Mare Vizir, funcție pe care o va mai îndeplini de încă două ori.

Este o minune că Sinan a supraviețuit capriciilor sultanilor, care de obicei demiteau vizirii după bunul plac, la cea mai mică greșeală, inclusiv a celor care se aflau în subordinea lor, și, în cele mai multe cazuri vizirii erau și executați. Sinan ajunge să-l înfrunte pe Mihai Viteazul, atunci când era numit Mare Vizir pentru a patra oară. Înfrângerea de la Călugăreni, incapacitatea de a transforma Țara Românească în pașalâc, voievodul muntean reușind să revină cu ajutor transilvănean, dar și câteva înfrângeri în bătăliile contra habsburgilor l-au trimis din nou în dizgrație.

Sinan Pașa ajunge Mare Vizir pentru ultima oară în 1596. De altfel, moare subit, la vârsta de 76 de ani, la numai un an de la înfrângerea de la Călugăreni. Sinan Pașa a strâns o avere considerabilă, însă a murit fără niciun moștenitor.