Grupuri virtuale, prietenii reale

În pofida reputaţiei sale proaste, internetul i-a ajutat pe unii români să lege prietenii cu oameni pe care altfel nu i-ar fi cunoscut niciodată. O discuţie pe un forum sau pasiunea pentru un joc îi determină pe unii români să continue prieteniile din spaţiul virtual în viaţa de zi cu zi.

„Datorită jocului online «Triburile» am legat prietenii cu oameni pe care probabil, altfel, nu i-aş fi cunoscut niciodată. Cu ei ţin legătura poate chiar mai des decât cu colegii din facultate sau cu cei din liceu", ne-a povestit Mihaela, o tânără de 27 de ani din Bucureşti.

În urmă cu doi ani, Mihaela lucra ziua într-o companie de media, iar seara îmbrăca haina de diplomat şi se teleporta în Evul Mediu. Asta pentru că de cum ajungea acasă, avea grijă să intre în contul ei, creat pe platforma jocului online „Triburile" pentru a veghea la bunăstarea şi la faima tribului ei, Yakuzza.

Mă ocupam de alianţele dintre sate şi triburi. Şi pentru că fiecare îşi făcea puţin timp seara, după serviciu, pentru acest joc, ne strânsesem mai bine de o sută în Yakuzza. Principiul jocului tocmai pe asta se baza: cu cât era mai mare tribul, cu atât era mai puternic. Ce-i drept, erau altele care aveau şi 200 sau 300 de membri, însă pentru cât de mult petreceam noi în acest mod, era o performanţă", explică Mihaela.

Tânăra povesteşte că atunci când s-a înscris nu cunoştea niciun jucător, însă având norocul să intre într-un trib format exclusiv din români, în câteva luni a urmat şi o invitaţie la bere în viaţa reală pentru sătenii din Evul Mediu.

Oameni diferiţi într-un singur loc

„M-a frapat să văd că la întâlnire au venit oameni din toate categoriile sociale. Printre noi se afla un contabil, un licean care acum este student şi a plecat în Italia, mai era o tânără mămică în concediu postnatal, un inginer în construcţii, altul care lucra la drumuri şi poduri şi culmea!, tot acolo l-am văzut şi pe un vecin de scară. Noi mai vorbeam pentru că suntem cam de aceeaşi vârstă, dar numai după un an de zile de «Triburile» am realizat că în spatele unui pseudonim era chiar vecinul ăsta", povesteşte amuzată Mihaela.

Gabriel S. (24 de ani) mărturiseşte că în urma discuţiilor purtate cu membrii de pe forumul auto.ro a decis să-şi cumpere autoturismul pe care-l conduce acum. „Am găsit acolo informaţii despre modelele şi mărcile de maşini pe care pusesem ochii şi după ce am calculat, am întrebat şi am analizat câteva săptămâni, m-am decis să-mi cumpăr prima maşină. Culmea e că dintr-un Citroën C4 am ajuns să-mi iau un Volkswagen Polo! Însă, nu regret deloc", ne-a mai mărturisit Gabriel.

Jocul formează gaşca

Florin Necşeriu (16 ani), din Orşova, judeţul Mehedinţi, se joacă de aproape patru ani Counter-Strike. „Cel mai mult îmi place CS (Counter-Strike) online pentru că sunt mulţi jucători şi e mai palpitant, ne chinuim să ne împuşcăm între noi", explică adolescentul. Tot el mai spune că jocurile video sunt un subiect principal în gaşca de prieteni şi de colegi din liceu.

„Normal că n-o să poţi fi amic la fel de bun cu un coleg care n-are habar de CS sau de alte jocuri care-ţi mai plac. În plus, dacă eşti foarte bun, obţii un anumit rank (punctaj într-un clasament, n.r.) şi în funcţie de ăla poţi să aduni şi alţi jucători mai buni şi să formezi un clan pentru a te lupta cu un altul. Ăsta e nivelul următor, dar dacă vrei să participi la concursuri, trebuie să ştii pe cine alegi, să nu te bazezi pe băieţi care ori n-au timp, ori nu sunt măcar la fel de buni", explică Florin. Băiatul mărturiseşte că joacă din plăcere şi pentru că aşa se distrează, dar nu exclude posibilitatea de a participa la concursuri pe viitor sau de a-şi forma propriul clan.

În Liga Profesionistă a Gamerilor, circa 1.000 de sportivi virtuali români se luptă în fiecare sezon în echipe sau individual pentru a ajunge campioni naţionali. Astfel, pasionaţii de Counter-Strike se grupează în echipe de câte cinci pentru a forma un clan, în timp ce jucătorii de FIFA sunt pe cont propriu, bazându-se doar pe reflexele lor.

Cele mai puternice găşti de pe internet

• Reţelele de socializare au devenit rapid un instrument de comunicare indispensabil pentru români. Cea mai populară reţea de socializare rămâne hi5, unde aproape două milioane de adolescenţi, preadolescenţi dar şi de adulţi şi-au creat un cont, potrivit datelor făcute publice de regia de publicitate ARBOinteractive. Cu toate că hi5 ţinteşte în special gamerii, mai puţin de un sfert din utilizatorii români folosesc reţeaua pentru a se juca. În reţeaua Facebook sunt înscrişi aproximativ 400.000 de români, în timp ce pe LinkedIn au cont peste 136.000 dintre conaţionalii noştri.
• Forumiştii reprezintă cea mai mare „gaşcă“ de pe internet. Asta şi pentru că românilor, indiferent de vârstă, le place să-şi expună părerile sau să critice expunerile celorlalţi. Forumiştii propriu-zişi sunt clienţi fideli ai unor grupuri de disc uţii pe teme generale sau specifice. De la reţete culinare, la piese de autoturisme şi rochii de mireasă, totul se discută în paginile forumurilor dedicate. De altfel, datorită dimensiunii pe care a căpătat-o nevoia românilor de a-şi exprima punctul de vedere, cele mai vizitate site-uri şi-au dezvoltat şi câte un grup de discuţii, pentru a crea o comunitate de „clienţi fideli“ ai conţinutului pe care-l promovează. Totodată, românii se strâng pe internet şi pentru a da o mână de ajutor celor care traversează perioade dramatice. Dintr-un astfel de motiv a apărut şi site-ul tpu.ro sau „Toţi pentru unu“, unde oameni de diferite vârste intră fie pentru a cere un răspuns celorlalţi, fie pentru a le solicita utilizatorilor contribuţia pentru o anumită cauză. Bloggerii sunt şi ei o categorie desprinsă din gaşca forumiştilor întrucât datorită postărilor  cei mai mulţi ajung să aibă un anturaj care va rămâne fidel acelei pagini personale. Aici, fiecare va putea găsi oameni care au interese şi păreri comune cu ale lor şi cu care pot discuta. 
• Gamerii reprezintă, de regulă, o gaşcă ceva mai exclusivistă a spaţiului virtual. Asta întrucât cei pasionaţi leagă prietenii pe internet, ce se concretizează de multe ori şi în viaţa reală, cu aceia care le împărtăşesc pasiunea pentru un anumit joc, şi nu cu oricare alt jucător din spaţiul virtual. Astfel, un membru de clan al jocului „Counter Strike“ se va uita cu superioritate la cineva care preferă jocul „Sims“, de pildă. Numărul gamerilor din România este imposibil de contorizat deoarece mulţi dintre ei joacă fără a cumpăra suportul unui joc sau fără a se înregistra undeva. Cu toate astea, gamerii români sunt mai pasionaţi de jocurile online la care participă mai mulţi jucători, distribuiţi pe roluri decât de cele care necesită o consolă. 

Sportul virtual uneşte oamenii

Un român a primit titlul de cel mai bun jucător de FIFA din lume. Marius Crăciun a câştigat anul trecut medalia de aur la campionatul mondial „World Cyber Games" şi a reuşit să întreacă astfel performanţele lui Ovidiu Pătraşcu, clasat pe locul 2 la acelaşi concurs, în 2007. Ambii fac parte din Liga Profesionistă a Gamerilor din România (Professional Games League - PGL, aşa cum e cunoscută de gameri), fondată de Silviu Stroie în 2001. Tot aici sunt înscrişi la ora actuală peste 200.000 de români, pasionaţi de jocuri online, care implică interacţiunea cu alţi jucători, precum Counter-
Strike, FIFA sau Need For Speed.

Sportivii din mediul virtual formează echipe şi se întrec în puşti, în goluri sau în cai putere pentru a ajunge după câţiva ani de antrenament cei mai buni din ţară şi, eventual, cei mai buni din lume. Însă pentru asta, ei trebuie să ştie să-şi formeze o echipă alături de jucători la fel de pasionaţi cu care leagă de cele mai multe ori prietenii.

Într-un interviu acordat PGL, Marius Crăciun mărturisea că cel mai mult l-a impresionat atmosfera de la campionatul mondial. „Au fost foarte mulţi jucători şi comentatori", povestea el. Mai mult, câştigătorul medaliei de aur la FIFA din 2008 spunea că pentru a-l bate pe adversarul lui, s-a antrenat înainte cu Ovidiu Pătraşcu. Conaţionalul i-a dat sfaturi şi l-a încurajat, exact cum se întâmplă înaintea unui mare meci din oricare alt sport. 

Internetul, un monstru mai mic decât pare

Utilizarea internetului nu contribuie la izolarea socială, arată un studiu realizat de compania americană de cercetare de piaţă Pew Internet. Potrivit acestuia, americanii se simt mai puţin singuratici decât acum 25 de ani datorită oportunităţilor oferite de internet.

Astfel, dacă 45% din cei care folosesc rar internetul au mărturisit că discută probleme serioase şi cu alte persoane în afara membrilor familiei, 55% din utilizatorii de internet găsesc ajutor pentru problemele cu care se confruntă şi în afara familiei. Astfel, internetul stimulează relaţiile interumane şi nu le afectează negativ, precum s-ar fi crezut.

În plus, utiizatorii reţelelor de socializare, ai jocurilor în reţea şi ai forumurilor leagă mai multe relaţii şi mai diverse decât aceia care ignoră noile tehnologii de comunicare, potrivit unei cercetări conduse de o echipă de sociologi de la Universitatea din Pennsylvania.

Legăm prietenIi şi cu oameni diferiţi

„Răspândirea cazurilor de izolare socială nu s-a schimbat foarte mult din 1985“, susţin autorii studiului, Keith Hampton şi Lauren Session.

În pofida concepţiei că tot mai mulţi oameni îşi dau viaţa reală pe cea virtuală, numai 6% din populaţia adultă recunoaşte că nu are pe nimeni cu care să vorbească şi 12% din acelaşi segment nu are un confident. Asta în vreme ce, la nivel global, legăturile sociale sunt întreţinute în primul rând de comunicarea verbală directă care ne ocupă, în medie, 210 zile dintr-un an, urmată de telefonul mobil - 195 de zile şi de SMS-uri sau de telefonia fixă - 125 de zile.

Internauţii mai au şi un alt avantaj faţă de cei care stau departe de universul internetului: devin mai toleranţi, acceptând mult mai uşor persoanele diferite faţă de ei. Astfel, cei care fac schimb de fotografii pe internet au cu 61% mai multe şanse să poarte discuţii cu persoane care au opinii diferite de ale lor, mai relevă studiul. Totdată, persoanele care ţin un blog au cu până la 95% mai multe şanse să aibă relaţii sociale cu o persoană de culoare diferită de a sa.

Pe de altă parte, cercetarea mai arată că utilizatorii constanţi ai reţelelor de socializare de tip Facebook sau MySpace pot ajunge să ignore comunicarea cu cei din jur în detrimentul celei cu prietenii din reţea. 

Clipurile ajută internetul

Utilizatorii de internet sunt tot mai interesaţi de vizionarea clipurilor postate online, acestea depăşind orice barieră ce ţine de limbă sau de studii. Specialiştii anticipează că, în aceste condiţii, traficul pe internet va creşte considerabil până în 2012. Astfel peste trei ani, susţin experţii, traficul va fi de şase ori mai mare comparativ cu 2007. „Vorbim acum de o rată de creştere anuală de 46%. Iar postările video cresc traficul pe internet. Asta este sigur", a declarat Robert Pepper, vicepreşedintele companiei Cisco, la un forum de specialitate ce a avut loc recent în Egipt. (Andreea Romanovschi)