Greșeala de dimineață care ne sabotează energia: cafeaua băută prea devreme. Momentele cheie pentru a bea licoarea

În fiecare dimineață, milioane de oameni din întreaga lume se agață de cafea ca de un colac de salvare. E un gest aproape reflex: înainte să-și deschidă complet ochii, își pregătesc deja prima doză de cofeină, menită — teoretic — să „readucă la viață” organismul. Dar dacă această rutină, în loc să ne ajute, ne-ar sabota de fapt nivelul natural de energie?

Mulți dintre noi nu știm care e momentul ideal pentru a bea cafeaua Foto iStock

Psiholoaga și specialista în somn Leah Kaylorhar avertizează că băutul cafelei imediat după trezire poate interfera cu un proces esențial: creșterea naturală a nivelului de cortizol. „E ca și cum ai accelera un motor care deja merge la turație maximă”, explică ea.

Cu alte cuvinte, forțezi un organism care deja se activează singur — cu riscul ca această energie „forțată” să se epuizeze rapid.

În rândurile de mai jos vei afla de ce prima oră după ce te trezești nu e momentul ideal pentru cafea, ce se întâmplă în creier când bem cofeină și care sunt momentele potrivite în care să ne savurăm cafeaua ca să ne țină bateria încărcată pe tot parcursul zilei.

Cafea vs. cortizol: de ce prima oră după trezire nu e momentul ideal pentru cofeină

Cortizolul, cunoscut și ca hormonul stresului, joacă, de fapt, un rol-cheie în trezirea noastră. Este secretat în cantități mari la 30–45 de minute după ce ne deschidem ochii și contribuie la starea de vigilență matinală — pe care, în mod eronat, o atribuim adesea cafelei.

Dacă adăugăm cofeină exact în acest moment de vârf natural, nu doar că suprastimulăm organismul, ci riscăm și un efect de rebound: o scădere bruscă a energiei spre mijlocul dimineții.

Potrivit neurocercetătorului Jamey Maniscalco, acest obicei poate chiar să reducă eficiența cofeinei pe parcursul întregii zile: „Dacă bei cafea exact în intervalul în care corpul produce deja propriul espresso natural, stimularea suplimentară devine redundantă sau chiar contraproductivă.”

Cofeina, mai mult decât un simplu „boost”

Deși o percepem adesea ca pe un simplu excitant, cofeina acționează pe mai multe niveluri în creier, influențând semnificativ funcțiile cognitive și starea de spirit.

Dr. Chelsie Rohrscheib, neurocercetător și specialist în somn, explică faptul că această substanță blochează adenozina — molecula responsabilă de inducerea somnolenței — și, totodată, crește ușor tensiunea arterială și nivelurile de cortizol (hormonul stresului).

În plus, cofeina stimulează eliberarea unor neurotransmițători-cheie: dopamina, norepinefrina și acetilcolina — substanțe care au un impact direct asupra atenției, motivației, memoriei și dispoziției.

Rezultatul? Așa cum spune specialistul în neuroștiințe Michael Maniscalco, „cofeina nu doar că ne ține treji, ci ajustează temporar sistemul de operare al creierului”.

Dar, ca orice mecanism forțat artificial, acest impuls are un preț — mai ales când nu este gestionat corect.

Când să bei prima cafea ca să-ți maximizezi energia

Mai mulți experți recomandă o soluție simplă, dar eficientă: amână prima cafea a zilei.

Așteptarea de 90–120 de minute după trezire îi permite corpului să-și consume natural nivelul ridicat de cortizol de dimineață și face ca efectele cafelei să fie mai clare, mai eficiente și cu mai puține reacții adverse.

Concret, dacă te trezești la ora 7:00, ideal ar fi să bei cafeaua abia pe la 9:30. Deși acest obicei contrazice rutina multora care încep ziua cu o ceașcă imediat după ce se dau jos din pat, dovezile științifice în favoarea acestei întârziere devin tot mai solide.

Chiar și specialistul Michael Maniscalco recunoaște: „Nu spun că e ușor (și eu mă lupt cu asta în multe dimineți), dar cu cât întârzii mai mult prima cafea, cu atât va fi mai eficientă și mai blândă cu organismul”.

Momentul ideal pentru al doilea impuls de energie ca să nu-ți strici somnul

A doua mare „fereastră de oportunitate” pentru cofeină nu este dimineața, ci imediat după masa de prânz. Între orele 13:00 și 15:00, ritmul nostru circadian generează în mod natural o scădere a nivelului de energie — ceea ce cunoaștem drept moleșeala de după masă.

În loc să contracarezi acest moment cu muncă forțată sau zahăr, o cafea bine dozată poate susține concentrarea fără să afecteze somnul de noapte.

„Este o perioadă ideală pentru cei care au nevoie de un al doilea impuls de atenție, dar nu vor să își saboteze somnul”, explică dr. Chelsie Rohrscheib, specialist în neuroștiințe și somn. Totuși, consumul de cofeină ar trebui evitat după-amiaza târziu, pentru a nu afecta calitatea somnului.

Cafeaua și somnul: echilibrul delicat al consumului de cofeină

Relația dintre cafea și odihnă e una delicată — sunt strâns legate, dar pot deveni incompatibile dacă nu sunt bine înțelese.

Medicul Austin Perlmutter, specialist în sănătate metabolică, atrage atenția: „Cofeina are un timp de înjumătățire de aproximativ 6 ore. Asta înseamnă că, dacă bei o cafea la ora 15:00, la ora 21:00 încă mai ai jumătate din ea activă în organism”.

Și adaugă: „În general, oprirea consumului de cofeină în jurul orei 14:00 este o idee bună pentru a proteja calitatea somnului”.

Acest sfat nu e deloc generic — devine esențial mai ales pentru persoanele cu anxietate, insomnie sau sensibilitate digestivă. Nu e vorba doar despre a dormi mai mult, ci despre a dormi mai bine.

Când devine cafeaua un dușman: riscurile consumului excesiv de cofeină

După cum avertizează neurologul Ella Akkerman, „pe termen scurt, cofeina ne dă un boost de energie prin eliberarea de adrenalină, dar dacă abuzăm de ea, efectul se poate întoarce împotriva noastră”.

Nivelurile ridicate de cortizol, menținute constant, sunt asociate cu inflamații, scăderea toleranței la durere, tulburări de somn, anxietate și chiar declin cognitiv.

În loc să ne stimuleze, excesul de cofeină poate duce la epuizare. Ca în multe alte aspecte ale vieții, cheia stă în echilibru: nici prea mult, nici prea devreme.

Nu câtă, ci când și cum: regulile inteligente ale cafelei

Nu totul este negativ. Studii recente au descoperit beneficii surprinzătoare ale consumului moderat de cofeină pe termen lung. O analiză realizată de Universitatea Harvard arată că băutul a două-trei cești de cafea pe zi poate reduce riscul de boli neurodegenerative, precum Alzheimer sau Parkinson, cu 15–18%.

Secretul stă în antioxidanții din cafea și modul în care aceștia influențează procesele inflamatorii din creier.

Așa cum explică neurologul Pierre Bruneau: „Cofeina pare să protejeze neuronii prin reducerea stresului oxidativ și prin stimularea autofagiei – un proces esențial de curățare a reziduurilor toxice din creier”.

Privind lucrurile din această perspectivă, accentul ar trebui să se mute de la „câtă cafea bem” la „când și cum o bem”.

Cum să folosești cafeaua în favoarea ta

Ajustarea consumului la ritmurile biologice ale organismului, evitarea momentelor în care nivelul de cortizol este deja ridicat și oprirea consumului înainte de după-amiază pot face diferența între o zi în care ești concentrat și una în care doar te târăști dintr-o activitate în alta.

Mai mult, înțelegerea faptului că de fapt cofeina nu e doar un simplu excitant, ci o unealtă neurologică, complexă, ne ajută să o integrăm mai conștient în rutina zilnică. Nu e vorba să renunțăm la cafea, ci să ne împăcăm cu ea și să o folosim inteligent.

Recomandare: pentru un efect maxim, specialiștii sugerează, așadar, să bei cafeaua la cel puțin o oră după trezire — după ce valul natural de cortizol scade și corpul chiar are nevoie de un impuls extern și, totodată, să eviți consumul după ora 14:00.