FOTOGALERIE Vacanţă de patru stele în căsuţe ţărăneşti

Orădeanul Viorel Lascu recondiţionează locuinţele vechi din comuna bihoreană Roşia şi le pune la dispoziţia celor care îşi doresc un concediu diferit de ceea ce se practică în România. Oaspeţii se bucură de tot confortul, dar şi de peisajele de vis şi de obiectivele din zonă. Iar gustul bucatelor din gospodăriile ţăranilor nu se compară cu nimic. 

Orădeanul Viorel Lascu a înţeles că obiceiurile vechi, produsele tradiţionale şi zonele pitoreşti pot fi un avantaj pentru turismul românesc, dacă sunt exploatate la adevărata lor valoare. El a reparat case ţărăneşti vechi din Bihor şi a creat în comuna Roşia un centru turistic. „După ce am început să recondiţionez casele a venit aici un cuplu din Bucureşti, Evantia şi Costache Roman, şi le-a plăcut atât de mult ideea încât au decis să investească în proiectul meu. Practic, eu am venit cu logistica şi cu ideile, ei cu finanţarea", povesteşte Viorel Lascu despre începutul afacerii sale.

Casele refăcute respectă arhitectura iniţială, dar au toate facilităţile unei case noi: apă, electricitate, încălzire. Pentru a urma cât mai bine modelul iniţial, orădeanul s-a consultat cu specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor, iar ţăranii din zonă s-au dovedit cei mai pricepuţi meşteri. Ideea de a recondiţiona locuinţe ţărăneşti i-a venit în urma expediţiilor speologice făcute în munţii din Bihor, ocazie cu care a văzut multe locuinţe ţărăneşti lăsate în ruină. „Multă lume nu ştie să le preţuiască. Am văzut cum case vechi au fost demolate şi puse pe foc ori au rămas neîntreţinute şi abandonate. Aşa că m-am gândit să le cumpăr şi să le recondiţionez. Principalul meu consilier a fost directorul Muzeului Ţării Crişurilor şi am consultat foarte multe publicaţii legate de casele ţărăneşti din zona Bihorului şi Crişanei", explică Lascu.

Dealurile verzi sunt presărate cu şure de paie şi căsuţe vechi

El deţine acum cinci case recondiţionate în Roşia, unele vechi de mai bine de 100 de ani. În momentul în care au fost cumpărate, gospodăriile aveau o casă principală, o şură unde ţăranii ţineau caii şi vacile şi depozitau fânul, o anexă pentru animalele mai mici şi o pivniţă. „Eu toate astea le-am transformat pentru a putea fi locuite", precizează investitorul orădean.

A învăţat să repare case vechi în Franţa

Costul refacerii unei astfel de locuinţe se ridică la aproximativ 4.000 de euro, dar în cazul unei locuinţe mai mari suma ajunge până la 10.000 de euro. La construcţie au fost folosite şi materiale noi, care le imită foarte bine pe cele utilizate în trecut de ţărani. „Materialele noi le-am folosit în zone care nu sunt vizibile. Astfel, construcţia rezistă mai mult în timp. Acoperişul a fost refăcut cu paie sau ţiglă-solzi şi am folosit mult lemn pentru exterior şi interior. Este foarte plăcut când intri într-o astfel de casă şi simţi doar mirosul paielor şi al lemnului", spune Viorel Lascu.

Bucătăriile sunt bine dotate, iar turiştii au la îndemână tot ce le trebuie

Pentru a respecta cât mai mult ideea iniţială, baia a fost integrată în modelul şi arhitectura veche, iar încăperile au fost decorate cu obiecte de mobilier cumpărate de la locuitorii din zonă. După recondiţionare, casele au fost introduse în circuitul turistic. Dacă la început a avut foarte mulţi clienţi străini, acum şi românii sunt atraşi de astfel de vacanţe. „Şi acum e plin. Colaborez cu trei firme de transport din ţară care aduc grupurile de turişti. Avem inclusiv o casă de patru stele", spune Viorel Lascu.

Lascu a învăţat să recondiţioneze case vechi în anii '90, când, împreună cu un grup de prieteni francezi, s-a ocupat de recondiţionarea unor case din Alsacia. „Refăceam case vechi, din lemn, construite în urmă cu sute de ani. Cea mai veche dintre acestea era din anul 1600. Atunci am învăţat să lucrez cu lemnul şi am făcut o pasiune din asta. Pentru mine ocupaţia asta nu este o meserie", a conchis Lascu.

Poftiţi în bucătăria ţărănească!

La Roşia oricine îşi poate găsi ceva de făcut. Oameni din toate colţurile ţării, dar şi din alte ţări învaţă să gătească după reţetele locale, zăbovesc până la apus pe prispă, savurând liniştea firească a zonei, se adună în jurul focului de tabără şi explorează zona la pas sau pe bicicletă. Oaspeţii pot gusta şi din bucatele tradiţionale, gătite de ţăranii din Roşia. „Cei care vin au posibilitatea să-şi aducă mâncare de acasă şi să-şi gătească, însă noi le facem meniuri cu bucate tradiţionale care costă în jur de 30-40 de lei pe zi pentru o persoană", explică proprietarul complexului.

Mâncarea este gătită de ţăranii din zonă sau de foşti mineri şi foşti agricultori, oameni care nu şi-au mai găsit de lucru şi care au fost instruiţi şi angajaţi de orădean pentru a-l ajuta în gospodării. Turiştii pot găti cot la cot cu ţăranii, pentru a vedea ce înseamnă o reţetă tradiţională. Toate produsele sunt proaspete şi provin din gospodăriile din Roşia, iar localnicii le vând sub preţul pieţei din Beiuş.

Maşina timpului: moara de lemn, singura funcţională din Roşia

Turiştii care vor să încerce senzaţia unei călătorii în trecut trebuie să viziteze moara de lemn de la Roşia, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, singura care mai este funcţională în zonă. Este formată dintr-un mecanism cu roată hidraulică cu palete, construită din lemn şi acţionată prin dirijarea debitului văii şi canalizarea apei într-un jgheab artificial.

Clădirea morii este construită din lemn, în tehnica „şoşilor", însă nu cu bârne, ci cu scânduri. Clădirea are un mic târnaţ (prispă) şi este acoperită cu ţiglă. Moara poate fi vizitată oricând în timpul zilei, ci doar în prezenţa proprietarului, Gheorghe Burtic, care locuieşte în satul Roşia, la numărul 731, şi care practică morăritul de o viaţă. Faceţi-i o vizită şi vă va conduce la moara lui unicat.

Vizitaţi neapărat şi Platoul Runcuri, Peştera Ciur - Izbuc, Peştera Doboş, Cheile Albioarei. În zonă se află Peştera Ciur Ponor, una dintre cele mai lungi din ţară, cu o serie de cascade şi sărituri spectaculoase. Nu este amenajată în scop turistic, dar poate fi vizitată cu aprobarea custozilor şi însoţiţi de ghizi. Peştera Vacii din Cheile Albioarei a fost locuită de om, în sala mare fiind descoperite materiale ceramice din epoca bronzului şi fosile de animale (care reprezentau parţial dieta omului preistoric). Peştera nu este amenajată în scop turistic, însă o puteţi vizita dacă aveţi lanterne.

Meziad este una din cele mai interesante peşteri amenajate în scop turistic din carstul Munţilor Apuseni şi are statut de arie naturală protejată. Înăuntru s-au găsit urme din paleolitic şi neolitic, fiind locuită de Homo sapiens şi de animale precum ursul de cavernă (Ursus spelaeus). Peştera e amenajată şi poate fi vizitată în prezenţa ghizilor.

Stejarul din Remetea

Un monument al naturii, stejarul secular din specia stejar pedunculat (Quercus robur) este protejat prin lege. Copacul din Remetea este una dintre cele mai mari specii de stejar din România, care creşte activ timp de 200 de ani, având o longevitate care atinge frecvent vârsta de 500-600 ani. În judeţul Bihor poate fi întâlnit până la 900 de metri altitudine. Stejarul din Remetea are diametrul de 170 de centimetri, 25 de metri înălţime şi vârsta aproximativă de 400 ani. Este ultimul arbore dintr-o veche şi întinsă pădure de stejar ce făcea legătura în trecut între satele Remetea şi Meziad şi a devenit o emblemă a comunei.

"Am văzut cum case vechi au fost demolate şi puse pe foc ori au rămas neîntreţinute şi abandonate. Aşa că m-am gândit să le cumpăr şi să le recondiţionez.''

"Este foarte plăcut când intri într-o astfel de casă şi simţi doar mirosul paielor şi al lemnului.''
Viorel Lascu investitor

Meşterul viorilor cu goarnă

Meşteşugurile casnice - torsul, urzitul, năvăditul, ţesutul, cusutul - încă sunt practicate de ţărăncile din zonă. Femeile realizează ştergare, feţe de masă, straiţe, poale şi câte altele, dar şi costume populare pe care oamenii din Roşia încă le mai îmbracă la sărbători. Cei interesaţi de folclor pot afla de la ţărănci câteva dintre secretele tradiţiilor din zonă.

Muzica metalică

Cel mai cunoscut meşter al viorilor cu goarnă, Dorel Codoban (foto), stă în localitatea Lazuri de Roşia. Bihoreanul meştereşte un instrument muzical unic, care şi-a pus amprenta asupra folclorului bihorean. Instrumentul este compus dintr-o vioară căreia i se ataşează o trompetă şi încă o piesă componentă a fostelor fonografe, element ce amplifică sunetul, dându-i o tentă metalică.

„Am început să fac viori cu goarnă în urmă cu 30 de ani. Sunt diferite de viorile normale, sunt din lemn de paltin, foarte uscat. Inima viorii este diafragma de la patifoane", explică meşterul Dorel Codoban. Turiştii care-i trec pragul îl pot urmări la muncă sau pot zăbovi câteva clipe pentru a  asculta un cântec din folclorul bihorean, interpretat de meşterul popular.

Călărie şi escaladă

SITUARE. Comuna Roşia, cea mai mare din judeţul Bihor, se află în nordul Depresiunii Beiuş, la poalele Munţilor Pădurea Craiului, pe cursul inferior al râului Valea Roşie. Până la Oradea sunt 60 de kilometri.

ACCES. Amatorii de drumeţii pot ajunge pe jos, pe trasee turistice marcate, de la Lacul Leşu, de la Stâna de Vale sau de la Vadu Crişului. Cu maşina accesul se face pe E 60 până în Borod, iar apoi pe drumul judeţean 764 D, până la Cantonul Albioara. De aici faceţi la stânga pe un drum pietruit care urcă până pe platoul Runcuri. O altă variantă este pe E79 până în Beiuş, iar apoi pe DJ 764, prin Remetea, până la Cantonul Albioara, apoi la dreapta spre platoul Runcuri. Există curse zilnice regulate de autobuz între Beiuş şi Roşia şi retur.

CAZARE. Tarifele sunt cuprinse între 60 şi 140 de lei pe cameră, în funcţie de confort. O casă care poată găzdui până la 26 de persoane poate fi închiriată cu 320 de lei pe zi.

ACTIVITĂŢI. Turiştii pot alege diferite activităţi pentru a-şi umple timpul liber şi pentru a se relaxa, de la drumeţii până la călărie, plimbare cu căruţa, speoturism, escaladă, tiroliană, tras cu arcul, cicloturism şi caiac.

INFORMAŢII. Mai multe date găsiţi pe site-urile traditionalcasa.ro şi tarabeiusului.ro.