Finalul unei ere virtuale: România a semnat tratatul care limitează libertăţile internetului

0
0

Statele din Uniunea Europenă au semnat astăzi, în Japonia, tratatul internaţional ACTA, care reglementează produsele contrafăcute şi-şi întinde influenţa şi asupra pirateriei online. Conform site-urilor de specialitate, ACTA va reduce libertăţile pe internet.

Printre ţările care au semnat tratatul la Tokyo se numără Polonia,Franţa, Finlanda, Irlanda, Italia, Portugalia, România, Grecia şi acelelalte 21 de ţări ale Uniunii Europene, anunţă Associated Press. 


Până acum ACTA fusese semnată de Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi Statele Unite ale Americii.

Citeşte

Proteste în Europa în urma ratificării tratatului care ar cenzura internetului, ACTA

Ce cred internauţii români despre tratatul ACTA şi ce soluţii oferă ei


De ce se teme lumea de ACTA (Anti Counterfeiting Trade Agreement)?


După amânarea dezbaterilor pentru SOPA şi PIPA, legile americane împotriva pirateriei, activiştii pentru libertatea internetului şi-au găsit un nou adversar. ACTA este un tratat internaţional împotriva încălcării drepturilor de autor şi ar putea acţiona mai dur decât orice altă lege existentă, deoarece este semnată la nivel global şi va putea fi impusă.


Site-ul La Quadrature du Net, un grup care susţine drepturile şi libertăţile cetăţenior internetului şi menţinerea regulilor iniţiale ale spaţiului virtual: libera circulaţie a informaţiei, a selectat o parte din articolele tratatului care ar putea ameninţa libertatea utilizatorilor şi ar putea aduce o epocă neagră în istoria lumii virtuale.


Act inspirat de legislaţia franceză


ACTA acţionează prin impunerea de presiuni legale şi financiare asupra furnizorilor de internet, situaţie similară cu legile actuale din Franţa, unde utilizatorii prinşi de mai mult de trei ori descărcând fişiere piratate de pe internet au conexiunea închisă pentru o perioadă de timp, iar apoi se pot da sancţiuni asupra lor.


Astfel, scrie La Quadrature du Net, articolul 27.3 din ACTA vorbeşte despre „cooperarea" dintre deţinătorii de drepturi de autor şi furnizorii de internet. „Aceste mecanisme sunt numite de comisiile europene „măsuri extrajudiciare" sau „alternative la tribunal". Astfel, persoanele private şi organizaţiile de acest fel ar putea înlocui poliţia şi autorităţile în impunerea măsurilor punitive.


În articolul 27..4, ACTA stipulează că deţinătorii de drepturi de autor pot să obţină date personale ale utilizatorilor acuzaţi de încălcarea legilor, fără decizia unui judecător. În acest fel, tratatul strecoară o breşă gravă de intimitate. Articolul de lege nu obligă, dar ar putea fi schimbat în viitor prin amendamente. De asemenea, sancţiuni civile ar putea fi impuse împotriva intermediarilor tehnici (furnizori de internet) pentru ca aceştia să accepte cooperarea.


Articole vagi


În plus, tratatul internaţional vorbeşte despre despăgubiri, dar acestea sunt aproape fixe, nevăzând gravitatea faptelor. Textul doreşte impunerea unor daune „prestabilite" şi, de asemenea, „daune adiţionale", adică daune care nu se bazează pe cuantumul profitului pierdut de către deţinătorii de drepturi.
Articolul 23.4 impune sancţiuni penale pentru „ajutorul şi încurajarea" încălcării drepturilor de autor. Astfel, mai există o metodă de a forţa furnizorii de internet să coopereze sub posibilitatea de a fi anchetaţi pentru încurajarea pirateriei. De asemenea, nu se poate spune dacă încurajare înseamnă şi transmiterea de linkuri sau simple articole pe bloguri despre site-urile care oferă fişiere piratate. În plus, adaugă La Quadrature du Net, sancţiunile penale nu se impun într-un acord „comercial", ceea ce se doreşte ACTA.


Iar în articolul 23.1 se stipulează că sancţiunile penale ar trebui aplicate pentru infracţiuni la scară comercială. Termenul este vag, deschis la interpretări şi nu se ştie dacă se poate aplica şi la simpla împărtăşire între utilizatori, doar pentru scopul de a asculta muzică sau a privi filme şi nu doar la cei care facilitează acest lucru prin platformele sale.


Alte informaţii


Negocierile au fost ţinute în secret până în 2008 şi nu sunt conduse de nicio organizaţie internaţională. Acordul care ar putea pune capăt libertăţii pe internet se ascunde în spatele contrafacerii produselor farmaceutice, dar poate fi aplicat şi la domeniul drepturilor de autor de pe internet. În plus, unele surse au spus că autorităţile ar urma să aibă voie autorităţilor de control de pe aeroporturi şi de la frontiere să facă cercetări arbitrare asupra laptopurilor şi calculatoarelor personale, pentru a căuta conţinut multimedia piratat. Dacă se descoperă astfel de fişiere, călătorii ar putea fi amendaţi, iar aparatura confiscată.

Citeşte aici documentul final al tratatului ACTA

Citeşte şi:

Cazul Megaupload: procurorii vor avea dificultăţi în a-l găsi vinovat pe Kim Dotcom

Legea de care se teme internetul: ACTA, tratatul care ar putea duce lumea virtuală înapoi în epoca tiranilor

VIDEO Anonymous ameninţă cu primul război cibernetic mondial din cauza unui tratat mai dur decât SOPA şi PIPA

O treime din utilizatori descarcă ilegal de pe internet, dar industria muzicală prosperă

VIDEO Anonymous ameninţă cu atacuri fără precedent dacă Megaupload nu va fi repus în funcţiune

Următoarea ţintă în lupta cu pirateria online: Pirate Bay

Hacker miliardar, arestat pentru piraterie

VIDEO Povestea de film a fondatorului Megaupload, Kim Dotcom: hacker, dandy, megaloman


Unul dintre cele mai mari site-uri de piraterie online a fost închis, iar fondatorii arestaţi


Închiderea de ieri a site-ului Wikipedia a fost un success mondial

Stil de viață


Ultimele știri
Cele mai citite