Evadarea din mall
0
Criza, dar şi schimbarea stilului de viaţă i-au scos pe români din malluri. În loc de tradiţionala ieşire de la sfârşitul săptămânii, tot mai mulţi preferă o bere cu prietenii acasă. Vremurile când distracţia favorită a românilor era mersul la mallul din cartier au apus. O dovedesc mesele goale din zonele de restaurante şi încasările în scădere.
A fost o vreme când mersul la mall ajunsese distracţia favorită a românilor din marile oraşe, la sfârşit de săptămână. Fie că aveau bani de cheltuit la cumpărături, fie că îşi permiteau doar un film şi un suc, mulţi simţeau nevoia de a fi în trend, de a arăta cât sunt de occidentali. La ora actuală însă, rapoartele financiare pun în evidenţă o schimbare a obiceiurilor, mulţi optând să-şi petreacă timpul liber acasă, cu prietenii apropiaţi şi să reducă astfel cheltuielile.
Motivele pentru care tot mai mulţi oameni, şi nu doar în România, şi-au rărit considerabil ieşirile la mall sunt mai multe, însă cel mai important dintre ele este, fără îndoială, criza financiară resimţită în ultimii ani. Scăderea veniturilor determină o regândire a felului în care omul obişnuit îşi cheltuieşte banii, iar cumpărăturile „de plăcere", cele făcute dintr-un capriciu de moment sunt, de regulă, primele sacrificate.
Distracţie ieftină, la tine acasă
Oamenii au început să se gândească de două ori înainte de a se aşeza la masă la mall, făcându-şi socoteala că un banal meniu cu un hamburger şi câţiva cartofi costă mai mult decât un prânz gătit acasă, care, în plus, e şi mai sănătos. În urmă cu vreo şase-şapte ani, Ştefan G. (34 de ani), din Bucureşti, îşi petrecea în mod curent weekendul la shopping, alături de cea care ulterior i-a devenit soţie.
„Amândoi câştigam peste medie la vremea aceea şi ne permiteam să facem cumpărături prin mall la fiecare sfârşit de săptămână. Seara vedeam câte un film, mâncam ceva, adesea ne prindea ora închiderii prin mall", îşi aminteşte bărbatul, de profesie consultant imobiliar. Şi el şi soţia lui, Corina (32 de ani), au fost mult timp clienţi fideli în aceste temple ale capitalismului, mai ales că nu au copii deocamdată şi, deci, nici prea multe obligaţii.
Schimbarea modului de a privi lucrurile s-a produs în urmă un an. „Am fost martor întâmplător al unei discuţii dintre un şofer de taxi şi iubita sa, căreia îi spunea să cumpere nişte carne pentru un grătar. Am înţeles că seara urmau să-i vină nişte prieteni în vizită să vadă un film pe DVD. Mi-a atras atenţia numele filmului, pentru că tocmai îl văzusem cu Corina la mall", povesteşte Ştefan. Pe drum, tot discutând cu şoferul de taxi, Ştefan şi-a dat seama cât ar economisi stând acasă cu soţia sâmbătă seara: cam 300 de lei pe lună. „Acum câţiva ani aş fi zis că merită - în fond pentru ce muncesc - dar acum, cu criza asta, nu se ştie când o să ne revenim şi e mai prudent să pui un ban deoparte dacă poţi", explică bărbatul.
Goana după solduri
Pe de altă parte, românii au descoperit relativ recent plăcerile shopping-ului în mall - cel mai vechi astfel de magazin din Bucureşti are abia 12 ani de existenţă pe piaţă - însă în acest timp şi-au creat o fidelitate faţă de anumite mărci, astfel că majoritatea continuă să-şi cumpere haine sau cosmetice pentru brand. Totuşi, oamenii au învăţat să nu se mai lase seduşi aşa de uşor de vitrinele colorate. Nevoiţi să se descurce cu un buget limitat, mulţi fac raiduri prin magazine pentru a ochi produsele care-i interesează şi apoi aşteaptă reducerile.
În rândurile investitorilor din domeniu există însă temerea că, şi după o presupusă ieşire din criză, clienţii pierduţi nu se vor mai întoarce în malluri. Oamenii care şi-au schimbat stilul de viaţă şi şi-au găsit alte pasiuni cu greu vor mai putea fi convinşi să redevină sclavii marilor magazine, după cum nota cotidianul american „Wall Street Journal".
Parcul de beton al noii generaţii
O altă categorie a celor care refuză să mai petreacă vremea prin mall o reprezintă cei care regretă pierderea caracterului exclusivist al acestor magazine. În perioada în care în România apăreau primele centre comerciale, a-ţi face cumpărăturile la mall era un mod de a arăta că îţi permiţi să calci pragul unor magazine de firmă despre care până atunci nu citeai decât în reviste străine. Cu trecerea timpului, ofertele s-au înmulţit, la fel şi discounturile, astfel că mallurile au devenit mai „democratice". Pentru deţinătorii clădirilor respective, includerea unui hipermarket în incintă este cu siguranţă profitabil, însă snobul dornic să-şi etaleze puterea de cumpărare se simte jignit să se înghesuie la intrarea în mall cu o gospodină din blocul de vizavi.
Mallul este însă şi va rămâne pentru destul de multă vreme un loc predilect de socializare pentru adolescenţi. Aceştia sunt prea tineri pentru a frecventa barurile, astfel că o ieşire în gaşcă aici este o alternativă rezonabilă. În plus, părinţii tind să agreeze acest soi de distracţii tocmai pentru că se petrec într-un spaţiu controlat. Problema este că micii consumatori au o putere de cumpărare limitată, astfel că prezenţa acestora nu generează mare profit.
Adio profituri!
Cu puţine excepţii, proprietarii de centre comerciale tip mall din Bucureşti au raportat rezultate slabe pe 2010. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, majoritatea dezvoltatorilor au înregistrat scăderi ale profitului net cu 16 - 95%, comparativ cu anul precedent.
Apusul unei epoci
A pune dificultăţile financiare cu care se confruntă marile magazine exclusiv pe seama problemelor economice ar fi o greşeală, căci interesul oamenilor faţă de shoppingul de acest tip începuse să scadă încă de dinainte de debutul crizei. „Epoca de aur a mallului a apus", proclama în 2004 autorul american Paco Underhill, psiholog specializat în profiluri comportamentale. La vremea respectivă, el identifica o serie de factori ce au dus la diminuarea clientelei tradiţionale. Astfel, generaţia mai tânără se reorientează spre comerţul online, mai rapid, mai comod şi, de multe ori, mai ieftin. În acelaşi timp, în ultimele decenii oamenii cheltuiesc tot mai mult pe tehnologie (computere, telefoane mobile), rămânându-le mai puţini bani pentru haine şi accesorii, marfa de bază a unui mall.
Revolta anticonsumeristă
Un alt element important este acela că numărul de femei care muncesc este mult mai mare faţă de generaţia precedentă, iar acestea au mai puţin timp de pierdut prin magazine. În această situaţie, mallurile, concepute special pentru un public feminin, rămân fără un procent însemnat din ceea ce era clientela de bază. Un motiv important care a dus la scăderea popularităţii mallurilor este mişcarea anticonsumeristă, revolta împotriva culturii de masă, ce se manifestă pe plan global şi se propagă cu precădere prin intermediul internetului.
„În momentul în care te ascunzi în umbra unei mărci, mutilezi din personalitatea ta. Pericolul cel mai mare este înlocuirea valorilor specifice caracterului uman cu cele comerciale, mult mai răsunătoare şi mai uşor vizibile. Dacă este lăsată, marca nu-şi pune amprenta doar asupra hainelor, ci şi asupra personalităţii noastre. Trebuie sa luptăm cu prejudecăţile care apar atunci cand o persoană e catalogată în funcţie de hainele ei", consideră psihologul Raluca Ionescu. Există diverse metode pentru a evada din turmă, iar printre acestea se află: personalizarea hainelor, nonconformismul, folosirea simbolurilor personale.
Viaţa de după mall
Specialiştii susţin că anumite categorii sociale îşi vor petrece în continuare timpul liber la mall, indiferent de suma pe care o cheltuiesc acolo. „Este o formă de socializare, o distracţie pentru anumite categorii, în special tineri, fără mari pretenţii intelectuale, cu venituri medii. Mallul a căpătat o funcţie destul de clară în societate, aşa cum, în trecut o avea corso-ul", explică sociologul Mircea Kivu. Pe de altă parte, în oraşele mai mici, astfel de centre comerciale nu au avut succesul celor din Capitală pentru că acolo încă funcţionează corso-ul, acesta fiind locul preferat de întâlnire şi promenadă al tinerilor.
Alternativă pentru timpul liber
- Cei care părăsesc incinta mallului sunt în general persoane care îşi doresc fie confortul de acasă, fie libertatea oferită de parcuri sau alte spaţii deschise.
- Seri tematice acasă. Românii preferă să-şi facă aprovizionarea de la supermarket şi să se întâlnească pentru un film sau un joc de
cărţi acasă.
- Picnicuri. Periferiile oraşelor sunt aglomerate vara de cei care se distrează la un tradiţional grătar. Familii întregi sau grupuri de tineri preferă să-şi petreacă weekendul în aer liber.
- Sporturi în natură. Cât ţine vremea bună, mai ales tinerii populează piscinele, terenurile de fotbal sau de tenis, dar şi parcurile unde se plimbă cu bicicleta.
Se încarcă comentariile...
