VIDEO Misterul aurului dacic: tezaurul de la Pietroasa a avut 24 de piese, noi mai avem acum jumătate din acestea
0
Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) găzduieşte o expoziţie unicat despre „Aurul şi argintul antic al României”. Cu acestă ocazie, revista Historia a organizat la Adevărul Live o dezbatere la care au participat, alături de moderatorul Ion M. Ioniţă, arheologul Mircea Babeş, Rodica Marghitu Oanţă, curatorul expoziţiei, şi Ciprian Plăiaşu, editor Historia.
În patrimoniul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti se află şi o hartă a Daciei, realizată de cartograful olandez Abraham Ortelius la Anvers, în jurul anului 1595. Adevărată operă de artă, harta Daciei a fost inclusă de Ortelius în secţiunea istorică a atlasului Theatrum Orbis Terrarum (Teatrul Lumii), considerat a fi primul atlas modern din istorie. Potrivit informaţiilor cuprinse în albumul Descriptio Romaniae, harta e gravată în aramă şi colorată de mână, iar textul explicativ e în limba latină. Ea cuprinde populaţiile stabilite pe teritoriul Daciei, Vatra Dacilor, precum şi dreapta Dunării. Legenda hărţii, din stânga jos, inventariază localităţile dacice, apele şi munţii, cu vechile lor denumiri. În dreapta sus se precizează că Abraham Ortelius este bibliotecar la curtea ducelui de Bavaria, iar în dreapta jos sunt patru versuri din Ponticele lui Ovidiu, poetul exilat la Tomis: „Pe Istru înţepenit de ger/Trec geţi cu sarice miţoase/Îngheaţă vinul în pahare/Îngheaţă apa la răstoace”.
Privită cu atenţie, harta lui Ortelius cuprinde şi o însemnare scurtă, în trei rânduri, plasată în zona cetăţii Sarmisegetuza: „Sargetia flu in quo Decebalus rex thesauros suos occultaverat”, adică „râul Sargeţia, în care regele Decebal şi-a îngropat comoara”. Potrivit istoricului antic Dio Cassius, Decebal abătuse râul Sargeţia cu ajutorul unor prizonieri şi săpase o groapă pe locul fostei albii. „A pus în ea o mulţime de aur şi argint, precum şi alte lucruri foarte preţioase, mai ales printre cele care suportau umezeala, iar după aceea a adus râul din nou în albia lui. Tot cu prizonierii a pus în siguranţă, în peşteri, veşminte şi alte lucruri mai puţin preţioase. Dar Bicilis, un tovarăş al său care cunoştea cele întâmplate, a fost luat prizonier şi a dat în vileag toate acestea”.
Iată câteva puncte ale discuţiei de la Adevărul Live:
Rodica Marghitu Oanţă, curatorul expoziţiei
În această expoziţie sunt peste 800 de piese de aur şi argint. E o mare varietate de obiecte: podoabe (inele, coliere, brăţări), dar şi piese a căror utilizare ne este greu s-o presupunem. Eventual, putem să bănuim funcţionalitatea acestora în funcţie de locul în care au fost descoperite.
Ciprian Plăiaşu, editor al revistei „Historia”
Este cea mai importantă expoziţie de obiecte din România, după ceas de anul trecut cu statuetele din China. Această expoziţie pune în context aproape 7.000 de ani de istorie. Din pacate, ne-am fi bucurat mai mult dacă am fi avut aceste tezaure întregi, nu înjumătăţite cum sunt acum.
Mircea Babeş, arheolog:
Dacii nu au exploatat intenţionat şi sistematic argintul. În schimb, au existat monedele republicane romane, dinarii, care erau din argint. Şi aşa a ajuns argintul în Dacia, iar monedele erau topite şi se făceau alte obiecte din argint. De altfel, dacii nu au exploatat sistematic, minier, nici aurul, până când au venit aici romanii.
Legenda că brăţările dacice spiralate sunt de fapt fabricate în epoca modernă face parte din tactica avocaţilor şi a braconierilor. E o legendă cu iz penal. Nu este niciun dubiu ca sunt autentice.
Ciprian Plăiaşu:
Din păcate, braconajul e foarte răspândit în România şi nu se face mai nimic în sensul acesta.
Rodica Marghitu Oanţă:
La noi, sunt foarte mulţi oameni care umblă cu detectorul de metale. În alte ţări, există o legislaţie foarte bine pusă la punct, iar cei care descoperă ceva se duc imediat la arheolog si apoi primesc pretul corect pentru ce au descoperit.
E greu să identificăm originea aurului şi a argintului din obiectele din România. Există totuşi nişte metode, aşa cum e cea cu raze X, care stabileşte componenţa aliajului. În felul acesta, putem să ne dăm seama în ce măsură aurul respectiv este în prima formă pe care a primit-o. Sau găsim părţi de cuarţ, aşa că rezultă că aurul a fost obţinut prin spălare a nisipurilor aurifere, la râu.
Tezaurul de la Pietroasa are o poveste frumoasă cum a fost descoperit. Era Ţara Românescă, aveam un Ministru de Interne, Mihalache Ghica, care era pasionat de antichităţi. Şi, cum a auzit că s-a descoperit ceva, a investit multă energie în recuperarea tezaurului. Şi apoi s-a dedicat acestui proiect Alexandru Odobescu, care a scris şi o carte despre Tezaurul de la Pietroasa. El a ajuns la concluzia că au fost 24 de piese, noi mai avem acum jumătate din acestea, adică 12 piese.
Mircea Babeş
Există surse diferite de unde provin piesele Teazaurui de la Pietroasa. Există unele care provin din spaţiul gotic originar, sunt multe care circulau prin lume. Dar ce trebuie remarcat ca toate piesele sunt unicate.
Rodica Marghitu Oanţă şi Mircea Babeş, în studioul Adevarul Live FOTO David Muntean
De la stânga la dreapta: Ion M. Ioniţă, Ciprian Plăiaşu, Mircea Babeş şi Rodica Marghitu Oanţă FOTO David Muntean
Se încarcă comentariile...
