VIDEO Elena Tîrziman, directoarea Bibliotecii Naţionale: „Bibliotecile, muzeele şi arhivele dau identitate unei ţări“

Mircea Vasilescu a avut-o ca invitată la Adevărul Live de vineri, ora 15.00, pe Elena Tîrziman, directoarea Bibliotecii Naţionale a României, cu care a discutat despre meseria de bibliotecar şi despre tot ceea ce înseamnă o bibliotecă modernă.

După mulţi ani, Biblioteca Naţională a României are în sfârşit un sediu spaţios, în care îşi poate realiza menirea. Dar care  este această menire? Ce ştiu oamenii despre ce înseamnă o bibliotecă modernă? Ce ştiu cititorii despre meseria de bibliotecar? Cum poate deveni biblioteca un “centru comunitar” şi un punct de atracţie pe harta culturală a Bucureştiului?

Aceste subiecte au fost dezbătute, vineri, la Adevărul Live, de la 15.00, de Mircea Vasilescu şi de invitata acestuia, Elena Tîrziman, care este directoarea Bibliotecii Naţionale din 2007. 

„Primele planuri pentru clădirea Bibliotecii Naţionale au început în 1968. La început a avut un sediu provizoriu în Palatul Justiţiei, în anul 56-57 s-a mutat în Palatul Bursei. De fapt, nu a avut un spaţiu propriu pentru biblioteca niciodată. O bibliotecă trebuie să aibă un spaţiu propriu“, a punctat directoarea instituţiei. 

„Biblioteca este un spaţiu comunitar. E singurul spaţiu unde nu trebuie să plăteşti, care îţi aparţine, unde relaţia public-privat se defineşte foarte bine. Ca biblotecă natională, este şi o bibliotecă publică, dar cu multe alte atribuţii în plus, pe care nimeni nu le realizează pentru patrimoniul scris al acelei ţări“, a adăugat Elena Tîrziman. 

„Pe lângă informare, o bibliotecă are şi un rol formativ, educativ, cultural. Ca să înţelegi acest lucru, trebuie să păşeşti măcar o dată într-o bibliotecă“, a mai spus directoarea bibliotecii. 

„La Biblioteca Naţională am avut congrese naţionale şi internaţionale, expoziţii de fotografie, retrospective artistice din perioada comunistă, multe expoziţii cu ambasadele – a Moldovei, a Franţei, a Mexicului, Thailandei, a Americii. Statistic vorbind, am avut peste 300 de evenimente, iar ca număr de participanţi a depăşit 250.000, populaţia unui oraş“, a punctat directoarea instituţiei. 

Cred că am fost una dintre bibliotecile naţionale cu cele mai mici săli de lectură, înainte de actualul sediu.  Elena Tîrziman, directoarea Bibliotecii Naţionale

„Fiecare autoritate locală are propria bibliotecă. Sunt peste 2.600 de astfel de instituţii la nivel naţional, în timp ce Biblioteca Naţională este unică la nivelul unei ţări“, a spus Elena Tîrziman. 

„Se foloseşte în ultimii ani prea mult criza financiară drept pretext pentru a întrerupe finanţarea bibliotecilor mici. Pentru cele comunale, o gură de oxigen a fost programul BiblioNet, care a adus în atenţia publicului problema bibliotecilor comunale şi rolul lor în spaţiul comunitar. Pentru bibliotecile şcolare, ţine foarte mult de hazard. Mai există şi programe prin care Ministerul cumpără un anumit număr de publicaţii pentru bibliotecile locale. Eu consider că autorităţile locale ar trebui să fie obligate să aloce finanţare pentru fondul de carte al bibliotecilor“, a completat directoarea Bibliotecii. 

„Până acum, cea mai mare fiabilitate în timp o are pergamentul“, a spus directoarea instituţiei, privitor la digitalizarea tot mai frecventă a documentelor din prezent. 

„Un bibliotecar poate fi specialist în baze de date, bibliograf, redactor şi multe alte - avem 46 de specializări sub umbrela funcţiei de bibliotecar. Dacă vrei să câştigi timp, angajezi ca partea de documentare, de cercetare, s-o facă un bibliotecar. El trebuie să ştie să rămână mereu într-o discreţie anume, pentru că are rolul de a-l ajuta pe om şi nu de a-l înlocui. Cele mai eficiente biblioteci sunt acelea în care nu-l vezi pe bibliotecar la spaţiul public - el a creat instrumentele atât de facile pentru utilizator, încât nu mai e nevoie de el acolo“, a punctat directoarea instituţiei. 

Ministerul Culturii vrea să preia o treime din Bibliotecă 

Prin Hotărârea de Guvern 862 /2013, Ministerul Culturii preia, în administrare directă, o treime din spaţiul Bibliotecii Naţionale a României - 65% din spaţiul public. Prin această Hotărâre, o parte din spaţiile destinate sălilor de lectură, depozitelor, serviciilor tehnice, birourilor, precum şi spaţiile destinate evenimentelor culturale, ştiinţifice, educaţionale şi profesionale, inclusiv spaţii destinate cititorilor trec în administrarea Ministerului Culturii, punând biblioteca în imposibilitatea exercitării funcţiilor sale naţionale cu care a fost învestită prin Legea Bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificările ulterioare. 

Când spui biblotecă naţională, nu defineşti un rang, ci o atribuţie pe care, dacă nu o faci tu, nu o poate face altcineva. Iar aceasta ar fi o pierdere irecuperabilă pentru patrimoniul naţional. Bibliotecile, muzeele şi arhivele dau identitate unei ţări.  Elena Tîrziman, directoarea Bibliotecii Naţionale

„De când s-a contractat împrumutul pentru construcţia Bibliotecii, statul român a fost reprezentat de Ministerul Culturii, care a avut calitatea de administrator al obiectivului de investiţii, Biblioteca rămânând beneficiarul. Ministerul Culturii a preluat o parte din birouri, iar noi când ne-am mutat în bibliotecă am folosit restul spaţiului. La sfârşitul anului trecut, Ministerul Culturii a promovat o HG (despre care am aflat din Monitorul Oficial), atunci am aflat că 50% din spaţiu a fost împărţit cu ministerul. Sala cataloagelor, sălile de referinţă sunt preluate de Ministerul Culturii. În momentul în care am aflat, comisia noastră a fost pusă în faţa unor hârtii pe care să le semneze că predăm acele spaţii. S-a refuzat, s-a ajuns la o stare de tensiune între noi şi minister. Ne-am dat seama că dimensiunea dezastrului este foatre mare, iar noi ştim ce înseamnă să nu mai avem biblotecă naţională, asa cum s-a întâmplat în perioada interbelică“, a spus Elena Tîrziman. 

„E lipsit de sens, e total absurd şi greu de explicat la nivel internaţional. Am urmat toate căile posibile de semnalare oficiale. Când spui biblotecă naţională, nu defineşti un rang, ci o atribuţie pe care, dacă nu o faci tu, nu o poate face altcineva. Iar aceasta ar fi o pierdere irecuperabilă pentru patrimoniul naţional. Bibliotecile, muzeele şi arhivele dau identitate unei ţări. Autostrăzi şi clădiri frumoase fac toţi - sunt elemente de civilizaţie, însă tu te legitimezi în faţa altor ţări prin biblioteci“, a mai adăugat directoarea instituţiei. 

Angajaţii Bibliotecii Naţionale a României au fost în grevă japoneză astăzi, între orele 08.00 şi 18.00, în semn de protest faţă de prevederile Hotărârii de Guvern prin care Ministerul Culturii preia o treime din clădirea instituţiei.