"Versetele satanice", o carte pe care nu trebuie să o ai în bibliotecă

Salman Rushdie a acordat un autograf redacţiei ziarului Adevărul

Murat Yusuf, şeful cultului musulman din România a cerut reprezentanţilor celorlalte cultele şi şi religii sprijin în momentul lansării în limba română a cărţii cunoscutului autor britanic de origine indiană, Salman Rushdie, deoarece a considerat acest lucru un atac la adresa islamismului. Patriarhul Daniel a condamnat public editarea în limba română a cărţii, considerând că "lezeză valorile spirituale şi simbolurile religio

Salman Rushdie este un celebru autor britanic de origine indiană, distins cu peste 20 de premii pentru operele sale. Celebritatea însă nu a venit doar din lumea literară. Lumea musulmană s-a simţit profund ofensată de publicarea cărţii sale "Versetele satanice", considerată blasfemitoare la adresa profetului Mahomed. Cartea a fost interzisă în mai multe ţări musulmane şi a fost arsă în pieţe publice. Nici traducătorii cărţii nu au scăpat de furia extremiştilor musulmani. La câteva luni de la lansare, ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul spiritual al Iranului, a emis o fatwa - condamnare la moarte - la adresa lui Salman Rushdie. Recompensa pentru capul lui Rushdie a ajuns în momentul de faţă la 2,8 milioane de dolari.

„Versetele satanice” în România

Romanul "Versetele satanice" a fost tradus şi în limba româna în 2007, moment în care reprezentanţii cultului musulman din România şi Patriarhia Română au fraternizat. Patriarhul Daniel a lansat un comunicat de presă la momentul respectiv, condamnând editarea în limba română a cărţii. Acesta este de părere că valorile spirituale şi simbolurile religioase trebuie protejate, indiferent de religie.

Comentariile din lumea virtuală nu au fost tocmai favorabile deciziei Patriarhului. Multe voci, mai mult sau mai puţin anonime, susţin că această condamnare de către Patriarhie lezează însuşi democraţia şi că ar trebui făcută diferenţa între condamnarea conţinutului unei cărţi şi condamnarea editării unei cărţi. Astfel, musulmanii sunt îndreptăţiţi să se simtă jigniţi de scriitura lui Salman Rushdie, însă editura Polirom, cea care a editat cartea, trebuie absolvită de orice vină. Poetul Mircea Dinescu a considerat chiar că Patriarhia fraternizează cu extremiştii musulmani.

Rushdie, prezent în România în decembrie 2009 la Târgul de carte Gaudeamus, s-a arătat deranjat de faptul că încă mai este întrebat de jurnalişti despre condamnarea la moarte emisă de ayatollahul iranian. Autorul a subliniat, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, că tinerii citesc „Versetele satanice” pentru că este o carte bună, nu pentru că a beneficiat de publicitatea oferită în mof gratuit de lumea musulmană. Doar în cadrul Târgului de carte Gaudeamus editura Polirom a vândut 2.200 de exemplare din cartea lui Rushdie şi alte 2.200 din „Seducătoare din Florenţa” – carte lansată în cadrul târgului.

“Romanul a atras cititori neavizaţi. L-au luat pentru că l-au văzut la ştiri. Dar mă bucur că acum, după 20 de ani, oamenii se mai apucă să-l citească numai pentru că îi interesează literatura, ci nu pentru că a stârnit un mare scandal.Când conferenţiez în universităţi, observ că studenţii nu mai ţin minte incidentele de atunci”, a declarat Salman Rushdie pentru “Adevărul”.

Reacţia Cultului Musulman din România

Muftiul Murat Yusuf (foto) este de părere că lansarea în limba română a cărţii este un atac la adresa religiei musulman pentru că s-a făcut într-o zi de sărbătoare, Kurban Bairam. Sărbătoarea Sacrificiului este celebrată prin sacrificarea unui berbec sau a unei camile, în amintirea gestului lui Ibrahim (Abraham) de a-şi sacrifica fiul, pe Ismail, pentru a-şi dovedi credinţa faţă de Allah, gest oprit de Allah prin trimiterea unui berbec, care a fost sacrificat în locul fiului.

„Poporul român este unul conservator din punct de vedere cultural-religios, iar modelul musulman din Dobrogea, format cu peste două secole în urmă, este unic în lume. Relaţiile dintre musulmani şi persoanele ce aparţin altor religii sunt excelente. Acesta este motivul pentru care, în momente dificile se cere şi se oferă sprijin, chiar şi de la evrei”, ne-a declarat Murat Yusuf.

„În momentul în care s-a propus scoaterea simbolurilor religioase din şcoli noi am condamnat acest lucru, deşi era vorba despre icoane ortodoxe”, a mai spus liderul spiritual al cultului musulman din România.

“Peste tot în România se poate auzi că legăturile dintre creştinii şi musulmanii din Dobrogea sunt foarte bune, sunt un exemplu pozitiv. Exact aşa ne-au spus şi cei intervievaţi de noi. Dar, dacă se cer exemple concrete, precum câte familii mixte sunt în localitate sau cât timp petrec împreună, răspunsul este clar „sigur că sunt multe familii mixte, dar la noi în localitate nu prea se obişnuieşte” (Axeit Omer, Cobadin) sau „ne înţelegem foarte bine, dar eu n-am nici o prietenă turcoaică” (Irina Radu, Medgidia), potrivit lucrării “Relaţii interetnice dintre creştinii ortodocşi şi musulmani în Dobrogea”, de Maria Bara.

Regimul comunist a dus la început o politică anti-islamică, interzicând, practic, educaţia musulmană în şcoli, însă acest lucru nu a dus la conflicte cum a fost cazul Bulgariei vecine. În anii ‘60 ai secolului al XX-lea, s-a luat hotărârea stabilizării romilor (inclusiv a celor musulmani) în diferinte aşezări. În anii ’80, România a cunoscut, însă, o destindere a politicii minoritare în ceea ce priveşte populaţia musulmană, lucru care a condus într-un final la relaţii extrem de cordiale între cele două religii.

Despre Salman Rushdie, Murat Yusuf consideră că este un autor deja uitat, motivând că abia acum sunt traduse cărţile sale în limba română (cartea „Versetele satanice” a fost lansată în 1988).