Se întâmplă în Ungaria: La 91 de ani, un fost ministru comunist este arestat pentru "crime de război"

Protestatari maghiari din Budapestea, 1956

Luni 3 noiembrie 2012. O ştire apărută pe fluxurile internaţionale de ştiri provoacă rumoare. La aproape 56 de ani de la Revoluţia din Ungaria, „Bela Biszku, un fost lider comunist, a fost arestat sub acuzaţia de crime de război în represiunea care a urmat insurecţiei ungare împotriva Uniunii Sovietice în 1956”.

Imediat apar o serie de întrebări în rândul celor care au citit ştirea. Cine este Bela Biszku şi ce a făcut acum mai bine de o jumătate de secol încât să fie acum arestat? Ce s-a întâmplat în Ungaria acum 56 de ani? Sunt întrebări îndreptăţite, la care vom încerca să răspundem punctual.
"Bela Biszku a fost arestat pentru crime de război în legătură cu focuri de armă care au cauzat moartea mai multor persoane în timpul evenimentelor de după insurecţia din 1956", a anunţat procurorul principal din Budapesta, Tibor Ibolya, citat de AFP. Poptrivit acestuia, în cazul în care va fi găsit vinovat, Bela Biszku, care a fost ministru de Interne în perioada 1957-1961, poate primi închisoare pe viaţă.
Bela Biszku, care va împlini 91 de ani joi, este ultimul lider aflat încă în viaţă, potrivit procurorului, care ar putea fi responsabil pentru rolul jucat în timpul insurecţiei, care a fost înăbuşită de către URSS.
Procurorul a anunţat că nu era necesar să-l plaseze în detenţie preventivă, dar, în schimb, parchetul a solicitat să fie ţinut sub arest la domiciliu.

Cum s-a ajuns la arestarea sa? Trădat de propriul interviu

Anul trecut, Guvernul conservator al lui Viktor Orban a modificat legislaţia maghiară în exerciţiu, astfel încât persoanele suspecte că au participat la represaliile de după insurecţia din 1956 să poată fi urmărite penal. Bela Biszku a fost numit ministru de Interne în timpul lui Janos Kadar, între 1957 şi 1961, după reprimarea Revoluţiei. Ca urmare a acestei decizii, mai mulţi deputaţi ai partidului de extremă-dreapta Jobbik au depus plângere la adresa lui Bela Biszku, care a declarat într-un interviu televizat din 2010 că nu are nimic să-şi reproşeze din acea perioadă şi că Imre Nagy, şeful Guvernului ungar executat în 1958 de comunişti, "a primit ceea ce a meritat". Acestea sunt relatările agenţiilor internaţionale de presă. Dar istoria, ce spune ea?

23 octombrie 1956

Duminică, 23 octombrie, Ungaria va comemora împlinirea a 56 de ani de la faimoasa revoluţie din 1956, considerată azi una din marile tragedii ale ţării. Revolta, născută aproape spontan, a fost îndreptată împotriva abuzurilor Partidului Comunist aflat la putere şi a politicii sovietice care adusese ţara în pragul dezastrului. Ea a început cu un protest studenţesc desfăşurat la Budapesta în data de 23 octombrie, a evoluat într-o revoltă a muncitorilor din întreaga ţară, şi s-a terminat pe 11 noiembrie odată cu proclamarea, de către Janos Kadar, omul sovieticilor, a înăbuşirii revoluţiei.
După căderea guvernului comunist a fost format unul nou, sub conducerea fostului prim-ministru Imre Nagy. Noul guvern naţional a avut o durată de viaţă scurtă, de doar 10 de zile, dar în acest timp a adoptat o politică fermă vis-a-vis de calea pe care Ungaria trebuia să o adopte. Instituţia securităţii a fost desfiinţată, iar Nagy a anunţat intenţia de retragere a Ungariei din Pactul de la Varşovia. Mulţi prizonieri politici au fost eliberaţi, iar vechi partide politice care fuseseră interzise de comunişti au reapărut şi s-au alăturat mişcării lui Nagy. Până la sfârşitul lui octombrie, luptele aproape încetaseră. Dar după ce anunţase deja posibilitatea negocierilor pentru retragerea forţelor sovietice din ţară, Biroul Politic al URSS s-a răzgândit şi a decis să înăbuşe revoluţia. La 4 noiembrie soldaţii sovietici au invadat capitala Ungariei şi alte regiuni ale ţării. Eroica rezistenţa ungară a cedat în final pe 10 noiembrie.

Arestaţi şi executaţi

În zilele imediat următoare, mii de maghiari au fost arestaţi. Ulterior, 26.000 au fost aduşi în faţa tribunalelor, 22.000 au fost primit diverse condamnări, 13.000 au ajuns în închisori, iar câteva sute – în frunte cu Nagy – executaţi. Alte câteva sute de persoane au fost deportate în Uniunea Sovietică, mulţi fără niciun fel de dovezi şi urme. Şi, nu în ultimul rând, circa 200.000 de oameni au fugit din ţară pentru a se refugia în Occident.
Demonstraţia paşnică a studenţilor din 23 octombrie a atras rapid mii de oameni în marşul prin centrul Budapestei. Aceştia s-au îndreptat spre clădirea Radioului  Budapesta pentru a se adresa, prin intermediul radioului, naţiunii şi pentru a-şi face publice cererile. Însă clădirea radioului era păzită de AVH, Poliţia Secretă, care – atunci când demonstranţii au încercat să forţeze intrarea în clădire – a deschis focul. Acest fapt a dus la escaladarea revoltei în capitală şi, apoi, în toată ţara. În capitală şi în alte oraşe importante simbolurile comunismului – cel mai cunoscut fiind statuia lui Stalin din Budapesta – au fost distruse. În acea noapte, Erno Gero, secretarul general al partidului, a cerut Uniunii Sovietice să intervină militar pentru înăbuşirea revoltei.