Scriitorul Norman Manea se reîntâlneşte cu publicul român, în turneul de promovare a cărţii "Plicuri şi portrete"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români şi cel mai tradus autor de limbă română, Norman Manea se va afla în România, în perioada 30 aprilie – 18 mai, pentru mai multe întâlniri cu cititorii, cu prilejul lansării celei de-a doua ediţii a volumului „Plicuri şi portrete“, apărut la Editura Polirom.

Norman Manea, laureat al mai multor premii internaţionale şi favorit în ultimii ani la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de scriitori precum Philip Roth sau Haruki Murakami, îşi va întâlni cititorii din Sighişoara, Braşov, Sibiu, Arad, Timişoara şi Bucureşti.

Actuala ediţie a volumului „Plicuri şi portrete“ amplifică sumarul captivantelor portrete şi epistole, cititorul întâlnindu-i acum, pe lângă Emil Cioran, Nichita Stănescu, Lucian Raicu, Antonio Tabucchi, Saul Bellow, Florin Mugur, Gabriela Adameşteanu, Robert Musil, Eugen Ionescu, Imre Kertész, Claudio Magris, şi pe Philip Roth, Octavio Paz, Matei Călinescu, Paul Cornea, Paul Bailey şi chiar Ana Pauker. 

Alături de ei stau numeroase alte figuri emblematice ale culturii şi istoriei contemporane, din ţară şi din străinătate. Diversitatea îşi află coerenţa în acuitatea abordării, în farmecul, enigmele şi impactul personalităţilor evocate. Relatările memorialistice şi cu valoare de document alcătuiesc un volum de autentică literatură, incitant şi original.

„Plecarea din România a dus, fireşte, la teribile deposedări. Faptul că le prevăzusem nu a diminuat, în timp, efectul traumatic. Printre altele, am părăsit nu doar bibliotecile şi librăriile bucureştene, ci şi cărţile adunate, cu sîrg şi drag, în propria bibliotecă. Am lăsat în urmă şi amintiri, şi sute de plicuri cu epistole şi cu ciorne de proiecte literare, şi părinţi, şi prieteni“, a spus Norman Manea. 

Născut în 1936, Norman Manea este unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College, New York. 

De la debutul din 1966 şi pînă în 1986, cînd a plecat din ţară, a publicat zece volume, fiind distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste).  În 1992 a primit Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur, în 1993 Biblioteca Naţională din New York  l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de „Literary Lion” al bibliotecii, în 2002 i s-a atribuit Premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în 2006, Premiul Médicis Étranger pentru Întoarcerea huliganului. 

În 2010 a primit distincţia „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres” din partea guvernului francez, iar în 2011, prestigiosul premiu literar Nelly Sachs. În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură. 

Fragment din volumul „Plicuri şi portrete“, de Norman Manea: 

O cafea cu Sorescu

image

Departe cum m‑am ţinut, cât am putut, de ceea ce se cheamă „lumea literară“ bucureşteană, nu m‑am întâlnit niciodată, în biografia mea românească, cu Marin Sorescu. Explicaţia trebuie căutată, probabil, nu doar în retractilitatea mea, ci şi în faptul că prietenii mei scriitori (deloc puţini, totuşi) nu erau nici ei

apropiaţi de Sorescu. De fapt, pierdusem, mărturisesc, la un moment dat, şi legătura cu literatura sa, pe care o citeam cu interes la debutul „generaţiei ’60“ şi în anii imediat următori.

A existat, totuşi, un moment când, vrând‑nevrând, ne‑am trezit asociaţi. În campania isterică provocată, în 1982, de interviul meu din Familia, lungul pamflet al lui Corneliu Vadim Tudor, tribunul liric al naţional‑comunismului ceauşist, apărut la 2 iulie 1982 în nefasta Săptămâna şi intitulat „Valoarea prin discernământ“, declanşa un calculat atac pe trei direcţii, ocupându‑se de producţiile literare „duşmănoase“ ale subsemnatului, dar şi ale lui Sorescu şi... Adrian Păunescu (cu Păunescu,

CTV alterna perioade de fraternizare cu altele de iritată rivalitate, iar pretextul lungului pamflet era, de fapt, o intervenţie a „rivalului“ său, în România liberă din 9 iunie, acelaşi an, intitulat „Valoarea prin adăugire“, în care eram admis totuşi prin „adăugire“ alogenă între valorile literare româneşti). Nici atunci nu m‑am văzut însă cu ceilalţi doi agresaţi.

Pe Sorescu aveam să‑l întâlnesc abia după plecarea mea din România. Poetul era un frecvent călător, iar eu, după tranziţia din 1987 în Berlinul de Vest, ajunsesem, în 1988, în America. Ne‑am intersectat la Congresul Internaţional PEN de la Maastricht, în Olanda, în primăvara 1989. 

(...)

Am vorbit despre una‑alta, fără să atingem subiecte delicate, cum nu făcuserăm nici la Maastricht. Nu aveam de ce forţa dialogul, nu eram prieteni, să ne destăinuim sau să ne criticăm după pofta inimii. Contemplam, din nou, prudenţa şi cumpătarea lui Sorescu, luciditatea cu care evalua specificul locului

din care venea şi dificultăţile existenţei scriitorului oriunde şi oricând. Părea instruit de timpuriu de Marea Bestie, cum numea Simone Weil societatea, să‑şi păzească liniştea pentru neliniştita şi neliniştitoarea aventură la care îl chema talentul. Nu eram, din păcate, la fel de înţelept, dar respectam codul său. 

„N-o să ţi-o ierte, să ştii“

La un moment dat, a mormăit, totuşi, sorbind lent din cafeaua neagră şi tare : „N‑au să te ierte“. L‑am privit, intrigat. „N‑au să ţi‑o ierte, să ştii“, a repetat. N‑am întrebat pe cine avea în vedere prin „ei“, mă mulţumeam cu faptul că părea să se separe, implicit şi explicit, de aceştia. Nu aştepta, probabil, vreo

reacţie, de vreme ce a continuat, în acelaşi fel. „Sunt răi. Sunt răi, să ştii.“

N‑am comentat decât printr‑un zâmbet. Subiectul nu mă înveselea, aş fi vrut să‑l dezbatem, dar nu aveam chef să revin la murdăriile care mă ajunseseră până şi peste ocean. Speram că zâmbetul meu îi ajungea. Îi ajungea, se pare, nu a insistat. Ne‑am regăsit la tribună, alături. M‑a întrebat, înainte de

începerea dezbaterilor, în ce limbă voi vorbi. I‑am spus că am pregătit un text în engleză, dar aş prefera româna. Aflasem că sunt în sală câţiva excelenţi traducători din română în italiană, ar fi o uşurare să improvizez în voie.

Înainte de plecare, s‑a oferit să‑mi publice intervenţia la Bucureşti, în Literatorul. Un gest de preţuire şi curtoazie, evident, chiar de curaj, dacă mă gândeam la „răii“ care nu aveau să‑mi ierte, cum prezicea, păcatele. Ar fi însemnat însă să întreprind la repezeală o transcriere liberă a ceea ce spusesem,

iar numele revistei nu mă atrăgea, îmi parveniseră destule opinii sarcastice despre noua publicaţie.

A rămas să ne revedem dimineaţa următoare la o cafea, înainte de reîntoarcerea la destinaţiile noastre atât de diferite.

Nu doar pregătirile pentru aeroport m‑au împiedicat să mă ţin de cuvânt. Consumaserăm ceea ce aveam să ne spunem. Mai mult ar fi fost, poate, excesiv, nu ar fi adăugat nimic esenţial dialogului precedent, nici tăcerii de peste douăzeci de ani dintre noi.

Amintirea „pozitivă“ a primei noastre cafele de taifas trebuia lăsată aşa şi atât cât fusese. Nu bănuiam că avea să fie şi ultima. Amintirea a revenit când am citit versurile muribundului, scrise, se pare, pe patul de spital. Tragica tânguire se elibera, candidă, de pământ şi de iluzii. Regăseam ceva din sensul scurtei noastre întâlniri în poemul Prometeu, publicat postum. „Ca orice lepră, Prometeu/ S‑a pus în colţi cu Dumnezeu./ Prin gând celui de sus îi dete/ Să‑l dea cu capul de‑un perete,/ Tocmai acolo‑n Caucaz,/ Legându‑l strâns, printr‑un ucaz.“ (New York, iunie 2001)

(Copyright Editura Polirom, din volumul „Plicuri şi portrete“, de Norman Manea)

Întâlniri cu cititorii - Program de evenimente:

SIGHIŞOARA

Norman Manea la Turnirul scriitorilor

Miercuri, 30 aprilie, 14:00, Sala Barocă a Primăriei

Lansarea volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a; prezintă Paul Cernat

Lansarea volumului Norman Manea – departe şi aproape, Coord. Iulian Boldea şi Claudiu Turcuş, Editura Arhipelag XXI

Seminar: Despre memorie şi multiculturalitate

Moderatori:  Carmen Muşat, Ovidiu Şimonca

BRAŞOV

Norman Manea la Universitatea Transilvania din Braşov

Luni, 5 mai, ora 11.00, Centrul Multicultural al Universităţii Transilvania

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Invitaţi: Adrian Lăcătuş, Rodica Ilie, Caius Dobrescu

Întîlnire cu cititorii  la Librăria „Şt. O Iosif“

Luni, 5 mai, ora 17.00

Lansarea volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a (Polirom, 2014)

Şedinţă de autografe

Participă, alături de autor: Adrian Lăcătuş, Rodica Ilie, Caius Dobrescu

SIBIU

Norman Manea la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Marţi, 6 mai, ora 14.00, în Aula Magna

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Invitaţi: Andrei Terian, Radu Vancu, Dragoş Varga

ARAD

Întâlnire cu cititorii la Primăria Arad

Joi, 8 mai, ora 17.00, în Sala Regele Ferdinand a Primăriei Municipiului Arad

Lansarea volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a (Polirom, 2014)

Şedinţă de autografe

Participă, alături de autor: Gheorghe Mocuţa, Vasile Dan

Amfitrion: Gheorghe Falcă

TIMIŞOARA 

Norman Manea la Universitatea de Vest din Timişoara

Vineri, 9 mai, ora 13.00, Amfiteatrul A.1

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Moderatoare: Otilia Hedeşan 

Întâlnire cu cititorii  la Librăria „Cartea de Nisip”

Vineri, 9 mai, ora 18.00

Lansarea volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a (Polirom, 2014)

Şedinţă de autografe

Participă, alături de autor: Adriana Babeţi, Alexandru Oraviţan

BUCUREŞTI

Norman Manea la Conferinţele TNB

Duminică, 18 mai, ora 11.00, Sala mică a Teatrului Naţional Bucureşti

Conferinţă pe tema „Limba exilată”

Norman Manea la Biblioteca Naţională

Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei”, în parteneriat cu revista Observator cultural

Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică

Miercuri, 14 mai, ora 17.00, Sala „Mircea Vulcănescu”

Invitaţi: Carmen Muşat, Simona Sora, Claudiu Turcuş, Elena Tîrziman

Moderator: Ovidiu Şimonca

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite