România, între coperţile Parisului. Ponta nu mai vine la Salonul de Carte din Capitala Franţei
0Premierul Victor Ponta nu va participa la Salonul de Carte de la Paris, care se deschide astăzi, unde România este invitat de onoare. Premierul a luat această decizie, deoarece „nu mai vrea scandaluri în afara ţării“.
.„În stilul românesc, dacă putem să ne facem de râs şi să facem scandal, văd că nu ratăm nicio ocazie“, a comentat Victor Ponta, citat de Hotnews.
Premierul a decis să nu mai participe la Salonul de la Paris, în urma scandalului mediatic, în care nume de vârf ale culturii noastre, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi Mircea Cărtărescu, şi-au declinat participarea, criticând dur politica preşedintelui Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga.
Scriitorul Mircea Cărtărescu, pe care organizatorii francezi ai Salonului îl prezintă ca pe un posibil câştigător al premiului Nobel, a anunţat că, în urma „războiului împotriva intelectualilor“ dus de actuala conducere a ICR, nu va participa la Salonul de Carte de la Paris : „Absenţa mea de la Salonul de Carte din Paris este în primul rând un protest. Într-o Românie care se degradează pe zi ce trece (...), cultura trăieşte şi ea momente dramatice", a declarat Cărtărescu pentru Agenţia France Presse. Alte nume importante au declinat invitaţia făcută de Centrul Naţional al Cărţii (CNL) din Franţa şi ICR, precum Neagu Djuvara, Augustin Buzura, Petru Cimpoieşu.
Temele României: scriitori cu faţa la zid şi cu faţa spre lume
Între 21 şi 25 martie scriitori români din toate generaţiile, de expresie română sau franceză, care trăiesc între graniţele ţării sau în afara lor, debarcă la Paris pentru a spune povestea României şi a lumii prin creaţia şi cărţile lor.
În aprilie 2012, ICR obţinea, sub conducerea lui Horia-Roman Patapievici, statutul «România ţară invitată » la una dintre cele mai prestigioase întîlniri literare din Europa, Salonul de carte de la Paris.
Un an mai tîrziu, peste 50 de autori şi artişti români sunt trecuţi în program cu participări la mese rotunde, lecturi sau sesiuni de autografe, în cadrul Salonului de carte de la Paris, ajuns la ediţia a 33a.
« România ţară invitată » propune la Salonul cărţii de la Paris în jur de 60 de întîlniri şi teme de dezbatere şi, între alte 600 de titluri, peste 20 de traduceri noi, cărţi ale autorilor români editate în franceză în 2012 şi începutul lui 2013.
Înainte şi după 1989, cu toate nuanţele fecunde în plan istoric, social şi literar, este una din temele majore abordate în numeroase mese rotunde. Astfel, Lucian Dan Teodorovici va vorbi despre « descoperirea Gulagului », în timp ce Dan Lungu, Adina Rosetti şi Bogdan Suceavă vor aborda « ieşirea din totalitarism. » Despre « poezia din spatele zidului » sunt aşteptaţi să depună mărturie Ana Blandiana, Dinu Flămând, Ion Mureşan, Mircea Dinescu în timp ce limba rămâne « cea din urmă libertate » pentru Radu Aldulescu, Florina Ilis şi Doina Ioanid.
« În intimitatea unui popor » va intra Gabriela Adameşteanu, protagonista momentului Grand Entretien/Întâlniri esenţiale , vineri 22 martie. Cum este « să scrii sub cenzură sau în exil » vor şti să răspundă Norman Manea, Dumitru Ţepeneag, Alexandru Călinescu, Eugen Uricariu într- discutie moderată de Matei Vişniec. Mirella Patureau şi George Banu vor dialoga cu « copiii absurdului » din România, creatori ai unei dramaturgii insurgente, precum Alina Nelega sau Nicoleta Esinescu.
"Reconstrucţia unei Românii europene"
Validarea de excepţie adusă de marile figuri literare ale exilului românesc din secolul al XX-lea va fi subiectul dialogului dintre Nicolae Breban, Eugen Simion, Miron Kiropol şi Basarab Nicolescu, precum şi cel al momentului intitulat « Avangarda în Franţa şi România, destine încrucişate » cu participarea lui Sebastian Reichmann, Paul Cernat, Petre Răileanu şi Ion Pop.
Se încearcă « reconstrucţia unei Românii europene » în duelul cultural susţinut de Thierry de Montbrial şi Eugen Simion.
Dacă scriitorii români au ceva de spus şi dincolo de tema raportului României cu istoria, se probează prin participarea lor la dezbateri cu subiecte universale, de respiraţie literară şi filozofică. «Cum să scrii o femeie ? » se întreabă Marta Petreu, Radu Aldulescu, dan Lungu şi Magda Cîrneci într-un promiţător dialog moderat de jurnalista şi scriitoarea franceză Laure Adler. Vor intra în « culisele Scriiturii » pentru a îmblînzi « principiul incertitudinii » filozoful Basarab Nicolescu –moderator, împreună cu matematicianul Solomon Marcus şi traducătorii Houriya Abdelouahed şi Bogdan Ghiu.
Autografe la Paris : scriitori români în limba lui Molière
La standul României, care măsoară 400metri pătraţi, Compania FNAC, partenerul Salonului cărţii, în colaborare cu librăriile Cărtureşti, pun la dispoziţia publicului peste 1000 de titluri în limba română şi peste 600 de titluri de autori români în limbă franceză.
25 de titluri noi au apărut în Franţa din 2012 şi pînă în prezent şi vor constitui punctul de atracţie al sesiunilor de dedicaţii. Vor oferi autografe pe titlurile în franceză proaspăt ieşite de sub tipar: Gabriela Adameşteanu, Radu Aldulescu, Constantin Abăluţă, Savatie Baştovoi, Ana Blandiana, Lucian Boia, Magda Cârneci, Rodica Draghincescu, Dinu Flamând, Doina Ioanid, Dan Lungu, Norman Manea, Basarab Nicolescu, Andrei Oişteanu, Marta Petreu, Marius Daniel Popescu, Răzvan Rădulescu, Adina Rosetti, Eugen Simion, Bogdan Suceavă, Lucian Dan Teodorovici, Dumitru Ţepeneag, Floarea Ţuţuianu, Eugen Uricaru, Matei Vişniec, Varujan Vosganian.
Titluri esenţiale precum Gabriela Adameşteanu – Situation provisoire (Gallimard), Radu Aldulescu – L’amant de la veuve (Syrtes), sau Lucian Dan Teodorovici – L’Histoire de Bruno Matei (Gaia) au apărut cu sprijin fianaciar ICR, prin programele anilor trecuţi de subvenţie a traducerii . Alte titluri, precum volumul de nuvele al Anei Blandiana – Les Saisons (Visage Vert) au fost finanţate exclusiv de editurile franceze. Volumul bilingv «Théorèmes poétiques/Teorme poetice » scris de Basarab Nicolescu în franceză, despre care filozoful Michel Camus spunea că este « opera unui metapoet », este prezentat la Salonul de la Paris într-o ediţie bibliofilă completă, în traducerea scriitorului L. M. Arcade, ilustrată de graficianul Mircia Dumitrescu, şi publicată de editura românească Curtea Veche.