„Republica de la Ploieşti“ nu a fost doar ce ştim de la Caragiale şi din memoriile lui Candiano-Popescu. Cartea Silviei Marton oferă o altă perspectivă

Alexandru Candiano-Popescu (1841-1901), principalul actant al Revoluţiei de la Ploieşti, a sfârşit ca aghiotant al regelui Carol I

Joi, 23 iunie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, are loc lansarea volumului „«Republica de la Ploieşti» şi începuturile parlamentarismului în România“ de Silvia Marton, recent apărut în colecţia „Istorie. Societate şi Civilizaţie“ a editurii Humanitas. Vor prezenta cartea, alături de autoare, prof. univ. dr. Vintilă Mihăilescu, antopolog, eseist şi publicist, şi conf. univ. dr. Mircea Vasilescu.

Silvia Marton este doctor în ştiinţe politice la Universităţile din Bucureşti şi din Bologna. Predă la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Alumna Colegiului Noua Europă din Bucureşti şi a Wissenschaftskolleg din Berlin. Profesor invitat la Écoles des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, şi la Universitatea din Avignon. A primit ordinul Chevalier dans l’Ordre des Palmes Académiques al guvernului francez. A publicat: La construction politique de la nation. La nation dans les débats du Parlement de la Roumanie (1866–1871) (Institutul European, 2009); Penser le XIXe siècle. Nouveaux chantiers de recherche (coordonator, împreună cu Constanţa Vintilă-Ghiţulescu; Editura Universităţii „Al.I. Cuza“, 2013); L’État en France et en Roumanie aux XIXe et XXe siècles (coordonator, împreună cu Anca Oroveanu şi Florin Ţurcanu; NEC, 2011). Este autor a numeroase studii în volume colective din ţară şi din străinătate.

„«Republica de la Ploieşti» a intrat în limbajul comun ca un alt nume dat eşecului comic şi nepotrivirii mijloacelor cu scopul idealizat. Dacă îl reducem la acţiunile din ziua de 8 august 1870, episodul poate fi cu greu eliberat din registrul în care l-a fixat Caragiale. Mişcarea trebuie abordată însă în contextul anilor 1866–1871. Cu tot eclectismul şi incoerenţele ei, a existat o gândire politică antidinastică, republicană şi «democrată» care trebuie pusă în lumină. Este ambiţia acestui volum, un eseu asupra ideilor politice ale vremii şi asupra modului în care actorii episodului republican îşi explică acţiunile şi deciziile.“ – Silvia Marton

Citeşte şi: INTERVIU Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, istoric: „În România, tot omul se visează profesor universitar“