Petruț Constantinescu, directorul Filarmonicii din Râmnicu Vâlcea: „Am scos publicul afară, în aer liber, ca să asculte muzică clasică” FOTO | INTERVIU
0Fondată în 1995, Filarmonica „Ion Dumitrescu” este o instituție care, de aproape trei decenii, oferă vâlcenilor o bogată viață muzicală. După ce în luna martie, a avut loc un concert de excepție, „Dialogul maeștrilor”, cu dirijorul italian Gian Luigi Zampieri și violonistul Florin Croitoru, invitați alături de orchestra Filarmonicii Ion Dumitrescu, directorul instituției muzicale Petruț Constantinescu anunță, pentru luna mai, Festivalul „Tinere Talente”, ajuns la cea de-a 44 ediție, care va avea un Concert de gală pe 13 mai. De asemenea, Gala Viorica Cortez este programată pe 20 mai - un concert eveniment la Râmnicu Vâlcea, în care celebra mezzosoprana va cânta alături de baritonul Florin Estefan, pe scena Filarmonicii „Ion Dumitrescu”.
Situat pe valea Oltului, la poalele Carpaţilor, oraşul Râmnicu Vâlcea, unde criticul literar Nicolae Manolescu (1939-2024) a ales să fie înmormântat, are un pitoresc aparte. Menționat ca „orașul domniei mele” de către Mircea cel Bătrân (prima atestare documentară la 20 mai 1388), urbea oferă o intensă viaţă culturală prin Filarmonica „Ion Dumitrescu”, alături de celelalte instituții de cultură din oraș, Teatrul Anton Pann și Teatrul Municipal Ariel. Concertele orchestrei Filarmonicii „Ion Dumitrescu” au loc în fiecare luni seara, începând cu ora 19.00, în Sala „Lahovari” care are o capacitate de 306 locuri. Directorul Petruț Constantinescu, care a modernizat instituția, prin aducerea de invitați faimoși, prin afișaj electronic, printr-un site și o pagina de Facebook atractive, spune, într-un interviu pentru „Adevărul”, că filarmonicile din România au rămas singurele redute, valoroase, în ceea ce privește elita muzicală, dar că este foarte important să se aducă publicul larg aproape de muzica de toate genurile, prin organizarea de concerte în aer liber și prin evenimente în care filarmonica acompaniază trupe rock.
Adevărul: Povestiți-mi despre compozitorul Ion Dumitrescu, al cărui nume îl poartă Filarmonica din Râmnicu Vâlcea. Cât de des se cântă muzica acestuia?
Petruț Constantinescu: Ion Dumitrescu (n.r.- 1913 – Oteșani, jud. Vâlcea – 1996, București) este un clasic al muzicii românești, personalitate culturală de referință de la mijlocul veacului XX, compozitor, profesor, dirijor, muzicolog, scriitor. Ion Dumitrescu a fost un reprezentant strălucit al artei naționale de anvergură internațională, membru corespondent al Institutului Franței – Académie des Beaux-Arts și al Accademia Tiberina din Roma. De câțiva ani, în organizarea concertelor și evenimentelor dedicate lui Ion Dumitrescu ne susține foarte mult fiica sa, doamna Ilinca Dumitrescu, doctor, muzicolog, pianistă. Fata maestrului Ion Dumitrescu susține câte un concert senzațional la Râmnicu Vâlcea. Organizăm și o mică conferință, în care ea vorbește despre maestru. Este un compozitor pe care eu îl ador, are o scriitură senzațională. Am cântat și vom cânta Ion Dumitrescu la Filarmonica care îi poartă numele. Am avut de curând premiera cu Concertino pentru orchestră de coarde. Maestrul a scris o compoziție pentru un cvartet și după aceea a orchestrat lucrarea pentru orchestră de coarde. A fost superb scrisă!
Ion Dumitrescu este un compozitor de foarte mare valoare, care poate fi alăturat lui George Enescu.
Trebuie numai ascultate Suita a III-a pentru orchestră, dirijată în primă audiție de George Enescu, Preludiul simfonic, Concertul pentru orchestră de coarde, Simfonietta, suita din muzică de film „Muntele Retezat” și o să vă dați seama de valoarea sa.
Ce proiecte aveți programate, în perioada următoare, la Filarmonica „Ion Dumitrescu”?
Pe 20 mai vom avea invitată o mare personalitate la Râmnicu Vâlcea, pe doamna Viorica Cortez. Îl așteptăm alături de artistă și pe baritonul Florin Estefan, directorul Filarmonicii din Cluj. În fiecare an, organizăm Festivalul „Tinere Talente”, care are 44 de ediții. Nici comunismul, nici lipsa banilor n-au reușit să îl întrerupă. Am fi fost la ediția 45 în 2024, Festivalul a fost întrerupt însă un an doar de... pandemie. M-am încăpățânat să duc tradiția mai departe, deschiderea ediției de anul acesta are loc pe 12 mai. Îmi propun ca, în festival, să avem pentru prima dată, ca noutate în program, zece minute de balet profesionist. Se va întâmpla pe 12 mai, vom deschide seara cu un moment coregrafic. Pe 13 mai, avem concertul de gală al Festivalului „Tinere Talente”. Pe 17 mai organizăm Jazzy Spring, iar concertul susținut de Atheneum Brass Quintet are loc pe 19 mai, în centrul civic, în scuarul Mircea cel Bătrân – în seria de manifestări dedicate aniversării a 636 de ani de la prima atestare documentară a orașului. Vom avea niște invitați fabuloși în luna mai pe scena Filarmonicii. Pe 20 mai, e programat, cum spuneam, concertul eveniment cu mezzosoprana Viorica Cortez, care va fi condus de dirijorul Alexandru Ili. La finalul lunii, pe 27 mai, vom prezenta concertul Pian la puterea a doua, cu dirijorul Ivan Iliev (Bulgaria) și cu soliștii Florian Mitrea și Alexandra Văduva, ambii pianiști de marcă.
Povestiți-mi despre cei trei dirijori ai filarmonicii vâlcene.
Da, în avem invitați pe dirijorii Daniel Manasi, Gian Luigi Zampieri și Tiberiu Dragoș Oprea. Maestrul Florin Totan a fost dirijorul permanent a Filarmonicii timp de mulți ani. Dânsul nu mai este permanent, dar vine oarecum regulat. Alături de Florin Totan, am organizat multe concerte în aer liber, în dorința de a atrage marele public spre muzica clasică, maestrul fiind și un moderator povestitor excelent. Pe maestrul Zampieri îl invităm cel puțin o dată sau de două ori pe an. Gian Luigi Zampieri este un reprezentant de seamă al şcolii italiene de dirijat, fiind unul dintre ultimii discipoli ai maestrului Franco Ferrara. În calitate de organist şi dirijor, s-a perfecţionat cu muzicieni de prestigiu precum Francesco De Masi, Carlo Maria Giulini şi Leonard Bernstein. Maestrul Zampieri e indrăgostit de România, vorbește și scrie perfect românește, e un artist extraordinar, a dirijat pe scena Ateneului și pe toate celelalte scene importante din România. Are și o importantă carieră universitară, fiind în prezent cadru didactic titular al Conservatorului „F. Morlacchi” din Perugia. E o onoare, de fiecare dată, să-l avem invitat la Râmnicu Vâlcea. De asemenea, dirijorului Daniel Manasi îi datorăm în ultimii 4-5 ani o muncă asiduă cu orchestra, la fel ca și lui Tiberiu Dragoș Oprea. Maestrul Daniel Manasi este concertmaistrul Orchestrei de Cameră Radio. În momentul de față, cel care asigură un concert pe lună este dirijorul Tiberiu Dragoș Oprea, el fiind cumva permanent. Aurel Poenaru este dirijorul Corului.
Nu s-a creat, totuși, o situație de provizorat prin faptul că nu aveți un dirijor permanent?
Acest provizorat nu este o nenorocire, cel mai mare câștig pentru o orchestră este multitudinea de dirijori. Deci cu cât vin mai mulți, cu atât o orchestră are experiențe mai bogate.
Dialogul Maeştrilor, cu Gian Luigi Zampieri și Florin Croitoru
Aţi avut un concert cu totul aparte, pe 18 martie, Dialogul Maeştrilor, cu dirijorul Gian Luigi Zampieri şi violonistul Florin Croitoru.
Da, una dintre multitudinea de noutăți pe care Filarmonica „Ion Dumitrescu” le propune este legată de faptul că fiecare concert primește un nume. E un element de adaptare la vremurile pe care le trăim, în care primează marketingul cultural. Detaliile fac diferența. În anii trecuți, pe afișele și vizualurile filarmonicii apărea, simplu, Concert /Simfonii. În ultimii ani, Filarmonica denumește fiecare concert într-o manieră cât mai atractivă, pentru că, pe de-o parte, aducem un public mult mai curios să vină să vadă despre ce este vorba și, pe de altă parte, artiștii prezenți merită să fie cumva unicizați prin aceste denumire. Un concert cu artişti de calibrul lui Gian Luigi Zampieri şi Florin Croitoru nu putea decât să se numească Dialogul Maeştrilor.
Cum alegeți repertoriul?
Sunt un tip destul de democrat și din acest punct de vedere, de foarte multe ori, las maeștrii să-și aleagă repertoriul. Sunt puține cazurile în care există o imixtiune a managerului în politica repertorială. Sigur că există un filon muzical general pe care îl urmăresc, dar când avem de-a face cu maeștri precum Gian Luigi Zampieri sau Florin Croitoru este clar că artiștii au un cuvânt greu de spus în ceea ce doresc să cânte. Au fost interpretate, pe 18 martie, în prima parte a programului, Georg Friedrich Haendel – Introducere și Fugă din Suita simfonică Păstorul credincios (orch. T. Beecham) – primă audiție la Râmnicu Vâlcea și Piotr Ilici Ceaikovski – Concertul în Re major op. 35 pentru vioară și orchestră. Maestrul Zampieri a încheiat fabulos seara cu Simfonia nr. 7, La major, op.92 de Ludwig van Beethoven.
Câți membri are în prezent orchestra Filarmonicii din Râmnicu Vâlcea?
În momentul de față suntem 70 de angajați. Corul are 22 de membri, orchestra are aproximativ un număr de 30 de instrumentiști. Există o dinamică în cadrul orchestrei. Unii pleacă, alții revin, alții se pensionează. Pentru că noi nu putem să cântăm toate repertoriile, trebuie să împrumutăm instrumentiști.Orchestra este mult subdimensionată. Împrumutăm muzicieni de la alte filarmonici și aceștia vin cu drag, ne înțelegem foarte bine, colaborăm foarte bine cu filarmonicile din București, Craiova, Pitești, Ploiești. Piteștiul are o filarmonică ceva mai mică, mai tânără, pe care noi o sprijinim cu instrumentiști. Câțiva dintre colegii mei merg săptămânal acolo, fără să-și afecteze programul unii altora. Mi-aș dori să avem o creștere spre 45-50 membri în orchestră, într-adevăr, ar fi o recunoaștere a valorii acesteia.
Cea mai importantă propunere a mea, dar nu pot să o fac de unul singur, pentru că municipalitatea este ordonatorul nostru de credit, este să putem angaja mai mulți oameni în orchestră.
Există un complex al muzicianului care cântă pe o scenă din provincie? Cum îi convingeți pe artiști să vină să cânte în provincie?
Nu cred că trebuie să convingem pe nimeni să vină să cânte la Râmnicu Vâlcea. Suntem buni! Artiștii aud de noi și de multe ori ne propun ei să vină să cânte pe scena noastră. Sigur că anumite nume le căutăm noi. Avem o doamnă concertmaistru de excepție, Delia Diaconescu, o violonistă nemaipomenită, care a stat mult timp în Italia și a făcut carieră acolo. E împlinită acum să cânte la Filarmonica Ion Dumitrescu din Râmnicu Vâlcea.
„Sunt foarte atent cu fiecare bănuț al instituției”
Aveți un rol activ în Asociația Managerilor de Filarmonici (AMF). Care este misiunea acestei asociații?
Da, suntem uniți acum sub forma unei asociații a managerilor de filarmonici, înființată în urmă cu patru ani, la care ni s-au alăturat majoritatea colegilor din opere și operete din țată. Sunt secretarul general al asociației și am muncit foarte mult să facem această organizație. Noi nu am făcut Asociația Managerilor de Filarmonici (AMF), pentru a ne proteja pe noi, ci pentru a definitiva, o dată pentru totdeauna, statutul artistului din România. Am făcut asta pentru artiști. Într-o instituție publică, există multă birocrație, proceduri obligatorii.
Birocrația, toate hârtiile, îți omoară orice tip de creativitate. Din păcate, o mare parte a timpului managerului cultural, a energiei managerului cultural în loc să se ducă spre creativitate, viziune, misiune și spre construcție, se duce spre birocrație.
Trebuie să te ocupi de lucruri despre care în alte țări nu intră în sarcina managerului. Trebuie să facem tot felul de rapoarte. Eu, venind din mediul privat, am un respect deosebit pentru banul public. Sunt foarte atent cu fiecare bănuț al instituției.
Ce buget are Filarmonica „Ion Dumitrescu” ?
Nu avem un buget generos. Am fost și la limita supraviețuirii, dar municipalitatea și, în special, primarul municipiului, Mircia Gutău, ne-au sprijinit de fiecare dată. Bugetul instituției noastre este public - de aproximativ șapte milioane de lei
Accesaţi și fonduri private?
Sigur că da. În ultimii trei ani am depășit de trei ori încasările pe care ni le-am propus.
Câte concerte aveți programate în timpul unei stagiuni?
Dacă tot vorbeam de birocrație, există așa-numitul program minimal pe care îl propunem ordonatorului, după ce se aprobă bugetul la început de an. Și noi propunem de la 60- 65 până în 70 de concerte pe stagiune. Noi am făcut, de exemplu, anul trecut, 109 concerte. Am fost invitați în Festivalul Internațional George Enescu, am fost în cadrul programului Timișoara, Capitala Culturală Europeană. Mergem la București, în luna iulie, fiind invitați în cel mai mare festival de muzică interbelică.
Aveți un director artistic în instituție?
Nu, nu am un director artistic. Și atunci trebuie să suplinesc această lipsă. Așteptăm legea 153 promisă de guvern, legea salarizării, alături de legea 189, legea managementului în cultură.
„Facem și muzică de divertisment, jazz simfonic, muzică de film”
Care ar fi cele mai importante realizări din timpul mandatului dumneavoastră de manager al Filarmonicii din Râmnicu Vâlcea?
Încă de la înfiinţare, activitatea artistică este reprezentată de două formaţii valoroase: Orchestra Simfonică şi Corul Euphonia. Datorită existenţei celor două ansambluri artistice, cu peste 30 de colaboratori permanenţi, a fost posibilă abordarea unor repertorii vaste, atât simfonice, cât şi vocal-simfonice, de operă, coral – a cappella ş.a. În prezent, lucrările interpretate de artiştii Filarmonicii „Ion Dumitrescu” acoperă o perioadă istorică amplă: de la preclasic la contemporan, trecând prin toate stilurile de muzică simfonică, vocal-simfonică, operă, camerală, muzică cultă, dar facem și muzică de divertisment, jazz simfonic, muzică de film. În primul mandat, din 2018, am făcut foarte multe lucruri, împreună cu colegii mei, ceea ce a dus să obțin și al doilea mandat. Am avut şi avem niște colaborări de excepți cu Filarmonica Oltenia din Craiova. Am făcut „Carmina Burana” afară, în centrul civic, în scuarul Mircea cel Bătrân, în iulie 2019 - nu se mai făcuse așa ceva de la Eclipsa din 1997.
Au fost inaugurate Arenele Traian, un spațiu convivial extraordinar, unde Filarmonica „Ion Dumitrescu” a cântat înaintea concertului cu Goran Bregović, în 2019, și a avut 4.000 de spectatori.
Filarmonica noastră acompaniază trupe rock în concerte de mare succes la public.
Legat de realizări, de cinci ani vine la Râmnicu Vâlcea renumita Orchestra Johann Strauss Ensemble, subconducerea maestrului dirijor Russell McGregor, care cântă în toată lumea, e un artist vizionar excepțional. Am schimbat percepția asupra muzicii clasice, am scos publicul în stradă ca să asculte muzică clasică. Am crescut, astfel, vizibilitatea instituției. Aceasta este marea realizare! După aceea, o altă mare reușită este protocolul cu Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, cel mai mare sindicat în cultură, unde noi am stabilit că în baza acestui protocol putem rezolva orice fel de conflict între noi. Artiștii nu au voie să apară în presă să se bălăcărească, să se facă de râs. Scopul principal al acestui protocol este conduita morală, iar al doilea scop este pur legislativ. Noi depunem, în prezent, toate documentele către guvern și către parlament în solidar. Și factorii decidenți au înțeles că noi reprezentăm o forță.
Râmnicu Vâlcea are aproape 100.000 de locuitori. Care ar fi procentul de public meloman care vine la concerte?
Eu am ajuns director în 2018 şi am găsit săli umplute la o capacitate de sub jumătate. Sala „Lahovari” a filarmonicii are 306 de locuri. În 2019, în an de pandemie, aveam 142 de abonamente și nu exista un concert care să aibă sub 250 de spectatori, deci aveam o sală aproape plină. A venit pandemia și ne-a terminat...
Ce s-a întâmplat mai exact în perioada pandemiei? Ați transmis concerte on-line?
Eu nu am fost și nu voi fi niciodată adeptul online-ului. N-ai cum să simți fiorul artistic, catharsisul despre care vorbesc artiștii. N-ai ce să transmiti prin sticlă.
Ce se întâmplă live nu poate fi real niciodată prin online. De asta trebuie să păstrăm valoarea pe scenă și să avem o misiune patrimonială.
Noi dispunem de Dolby surround sound, un sunet de mare calitate și imagine, astfel Sala „Lahovari” din Râmnicu Vâlcea se înscrie din punct de vedere acustic şi estetic printre primele din România.
„Cel mai greu este să depăşeşti nivelul impus de părinţii tăi”
Sunteți de formație muzician. Povestiți-mi despre începuturile dumneavoastră în muzică.
Da, sunt muzician. Am terminat Universitatea Națională de Muzică - Facultatea de Pedagogie, Compoziție, Muzicologie, în anul 1999. Am urmat facultatea de cinci ani cu modul pedagogic. Am avut marea șansă să am îndrumători de elită, de excepție, ai lumii muzicale, adevărați cărturari, printre care s-au numărat Vasile Iliuț, Grigore Constantinescu, Liviu Dănceanu, Octavian Lazăr Cosma, Mihai Cosma, Magda Buciu. În cinci ani de facultate, am avut ocazia să cunosc aproape toată marea pleiadă de artiști - pe maestrul Marin Constantin, pe maestrul Petre Crăciun, cu care am făcut dirijat de cor academic timp de cinci ani. Am avut foarte mulți profesori de la care am învățat enorm, pentru că am făcut parte din generația pentru care competiția educațională și culturală era extraordinară.
În ce mod v-au influențat părinții în alegerea carierei?
Sunt foarte mândru de părinţii mei, adevărate enciclopedii ambulante. Ioan Dorel Viorel Constantinescu, tatăl meu, este absolvent al ASE la București, a fost șef de promoție, iar mama mea, Augustina Sanda Constinescu, este absolventă a Universității Babeș-Bolyai de la Cluj, amândoi fiind oameni cu multă știință de carte. Mama a fost profesoară de franceză. Tatăl meu, Dorel Constantinescu, este fondatorul primului ziar liber din România, ziarul „Orizonturi Noi”. Mama a fost directoarea Bibliotecii Județene 12 ani, a fost directoarea Direcției pentru Cultură și Patrimoniu. Acum, din păcate, Direcțiile pentru Cultură nu mai sunt valorizate. Părinții m-au îndrumat către cea mai importantă școală de muzică din București, Universitatea Națională de Muzică. Atunci când m-am dus la București, la facultate, am luat examenul cu o notă maximă la pian și cu o notă ceva mai mică la teorie, după care lucrurile s-au inversat, am descoperit latura educațională care m-a motivat mai mult. Mi-a plăcut și istoria muzicii, am predat șase ani la Liceul de Arte din Râmnicu Vâlcea. După absolvirea studiilor universitare, am debutat în Corul Academic Euphonia al Filarmonicii „Ion Dumitrescu”, formație alături de care am participat la mai multe turnee în România și peste hotare, acompaniind în câteva ocazii atât corul, cât și orchestra în cele mai mari creații vocal-simfonice.
Aţi fost un an plecat în Italia. N-ați trăit nostalgia Occidentului la întoarcere?
Da, în anul 2000, am plecat în Italia. Am crezut că Occidentul este un miraj pe care trebuie să-l ating. Am stat un an în Italia, am activat în diverse domenii și am hotărât să mă întorc acasă. Am avut o anumită nostalgie la întoarcere. Am cunoscut niște oameni deosebiți în Italia. Am învățat să muncesc cu o anumită disciplină pe care românii nu au. Noi spunem despre italieni că nu sunt paroliști, dar românii nu sunt nici pe departe atât de atenți la detalii.
Însă am simţit nevoia să mă întorc acasă.
„Mi-a plăcut să mă perfecționez în orice domeniu am lucrat”
V-aţi angajat la Filarmonica „Ion Dumitrescu”.
Da, m-am întors în Râmnicu Vâlcea şi am devenit secretar muzical, ulterior consultant artistic, în perioada 2001-2011. Mi-a plăcut, eram singurul din instituție care se descurcă în patru limbi străine și asta m-a ajutat foarte mult - vorbesc franceză, italiană, engleză, germană. Ulterior, am primit o propunere să merg în mediul privat. Nu aveam cum să nu accept. În mediul privat, mi-am descoperit niște capacități despre care nu știam, au început să îmi placă cifrele.
Cum v-a influențat mediul privat parcursul profesional?
Am gestionat lucruri foarte interesante în mediul privat. Îmi luasem gândul că voi mai putea avea legătură cu Filarmonica, deși n-am părăsit niciodată latura asta culturală. Am ajuns să administrez un complex turistic. Nu este ușor să fii manager. Dacă aș ști și aș putea să copiez modelul managerului perfect, l-aș copia la virgulă ca să-mi iasă și mie perfecțiunea. Dar asta nu se poate! Managerii sunt de mai multe tipuri - autocrați, democrați, dictatori. Trebuie să reușești să ai și capacități de lider. Eu am încercat de fiecare dată să mă adaptez și mi-a plăcut să mă și școlesc. Am făcut studii în domeniu, un masterat în administrație publică, am înțeles că îmi trebuie unul și în turism. Și atunci m-am dus la București, am făcut cursuri la Ministerul Turismului şi am obținut brevetul de turism în management în activitatea hotelieră.
Mi-a plăcut să mă perfecționez în orice domeniu am lucrat. Am fost educat că nu numai banii contează. Pentru noi, cei din familia mea, banii sunt un fel de accesoriu care ne ajută să trăim.
În 2018, v-aţi întors la Filarmonica Ion Dumitrescu, de această dată în calitate de manager.
Da, m-am înscris la concurs, am luat nota 10 fără niciun fel de pilă, fără niciun aranjament pentru că sunt bun în ceea ce fac. Cea mai mare provocare a fost să-mi conving colegii - pentru că majoritatea mi-au fost colegi - că am venit în această instituție cu cele mai bune intenții. În afară de asta eu sunt muzician, le știu și le înțeleg nevoile.
Mandatul de management este o permanență în negociere cu ordonatorul, cu colegii, cu artiștii invitați, care au orgolii, personalități diferite, egouri uneori supradimensionate.
Filarmonicile din România sunt singurele redute, valoroase, în ceea ce privește elita muzicală. În Occident managerul este o profesie. În România este o funcție. Asta este o mare greșeală.
Care rămâne cel mai important vis al dumneavoastră?
Cel mai greu lucru este să te depășești pe tine - asta spun despre părinții mei. Nu știu dacă o să fiu capabil vreodată să îmi depășesc părinții, ei fiind atât de valoroși prin ceea ce au făcut profesional. Însă îmi propun și trăiesc cu speranța că poate o să ajung la nivelul acela impus de părinți. Cel mai greu este să te menții, să nu scazi nivelul la care ai ajuns.
Nu v-a tentat să intraţi în politică?
Nu e pentru mine politică. Eu am o anumită educație, sunt un tip care nu știe să înjure. În politică trebuie să faci niște compromisuri. Am ales să stau departe de politică și să mă ocup de scena muzicală din Râmnicu Vâlcea. Cred că sunt pe un drum bun, care îmi dă un sens şi mă împlineşte. Vă așteptăm la concertele Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. Paște fericit tuturor!
Se încarcă comentariile...
