Oamenii au stat la cozi, pe ploaie, pentru a intra la Noaptea Muzeelor FOTO-VIDEO
0Noaptea Muzeelor, care a avut loc sâmbătă seara, a scos mii de bucureşteni din case şi, în ciuda vremii capricioase, mulţimi de oameni au luat la picior muzeele capitalei. Adevărul.ro prezintă cum a fost atmosfera din câteva muzee şi care au fost punctele de atracţie din acestea.
Sâmbătă seara a avut loc Noaptea Muzeelor, iar Bucureştiul s-a animat mai mult decât de obicei, oameni de toate vârstele umplând străzile din apropierea spaţiilor culturale şi, în unele cazuri, aşteptând chiar şi aproape două ore la coadă pentru a vizita exponatele sau pentru a participa la evenimentele desfăşurate special pentru această ocazie. În ciuda vremii mohorâte, oamenii şi-au luat cu ei câte o haină şi umbrelele, şi au ieşit pentru a se bucura de o seară culturală.
Oamenii care au participat la Noaptea Muzeelor din acest an nu s-au lăsat descurajaţi nici de vreme, nici de cozi. Oamenii s-au plimbat până târziu între muzeele pe care le-au vizitat, iar cifrele, după cum arată news.ro, sunt în creştere faţă de anul trecut: Muzeul Antipa- 15.000 vizitatori, Cimitirul Bellu- 18.000 vizitatori, Muzeul de Geologie- 14.110 vizitatori, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi - 1.750 vizitatori, cu 250 mai mult decât în 2016, ARCEN - 5.000 vizitatori la Şcoala Centrală şi 3.500 vizitatori la Rezidenta BRD Scena9, Muzeul Municipiului Bucureşti- 13.000, Muzeul Naţional al Ţăranului Român- 3.100 persoane.
Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa a fost unul dintre protagoniştii nopţii, cu o coadă de sute de persoane şerpuind spre intrarea sa încă de la ora 19.00. Afară, au fost proiecţii de filme documentare care au destins atmosfera. Deşi proiectate pe un singur ecran, insuficient pentru ca toţi cei de la coadă să vadă, lucru care ar fi fost oricum imposibil, căci şirul de oameni se curba după colţul muzeului, majoritatea oamenilor şi-au aruncat din când în când, printre conversaţii, un ochi pe ecran. De asemenea, pentru fiecare grup care pătrundea în muzeu, un angajat al muzeului ieşea şi împărţea pliante următorului grup care flanca intrarea, selectând astfel vizitatorii care urmau să intre după aceea.
Coadă de sute de persoane la Muzeul Antipa (FOTO: David Muntean)
Cei mai încântaţi de exponatele muzeului au fost copiii care au umplut holurile muzeului de exclamaţii admirative şi de valuri de întrebări adresate părinţilor. De asemenea, aproape în fiecare cameră, s-a aflat un voluntar în caz că vizitatorii ar fi avut nevoie de ceva.
La capitolul minusuri, nu am sesizat ceva major care să fie din cauza organizatorilor, bila neagră venind mai degrabă din partea anumitor vizitatori. Pe anumite porţiuni, cum ar fi peştera reprodusă în muzeu, oamenii nu au putut zăbovi foarte mult în această noapte, evident, din cauza fluxului crescut de vizitatori. Acesta a fost, pentru unii dintre ei, momentul potrivit pentru a-şi face selfie-uri sau pentru a-şi pune prietenii să îi fotografieze, blocând astfel înaintarea celorlalţi.
Peste stradă de Antipa, şi puţin mai la stânga, Muzeul Naţional de Geologie, deşi lipsit de o coadă care să contureze o porţiune a clădirii, a avut de asemenea foarte mulţi vizitatori pe parcursul nopţii. Deopotrivă adulţi şi copii au fost atraşi mai ales de strălucirea pieselor din cuarţ din expoziţia „Lumea cuarţului” care s-a bucurat de un real succes, camera de expoziţie fiind plină ochi.
Pulsul muzeului nu a plecat însă din inima sa, ci din exterior, din grădină, unde impresia era de loc de joacă, în sensul cel mai bun. Pentru adulţi, expoziţia „Grădina dinozaurilor” a fost interesantă mai degrabă prin extensie la reacţiile celor mici care, impresionaţi de replicile în mărime naturală ale dinozaurilor, s-au manifestat în cele mai diverse şi specifice feluri: de la răgete fioroase, la privit intens în ochii reptilelor dispărute şi până la studiul îndeaproape al dentiţiei acestora.
De la expoziţia „Grădina Dinozaurilor” (FOTO: David Muntean)
La ieşirea din clădirea muzeului, spre grădină, s-au auzit răgete de dinozauri, artificiu care a lăsat totuşi o impresie, semnalând trecerea de la liniştea pietrelor dinăuntru la grădina sălbatică de afară. Din păcate, fără astfel de difuzoare şi pe lângă replicile reptilelor de demult, impresia s-a stins rapid.
La Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul Municipiului Bucureşti a inaugurat Muzeul Vârstelor- povestea fiecăruia dintre noi, de la copilărie la senectute, la finalul anului 2016. De Noaptea Muzeelor, în curtea casei, s-a format o coadă până la poartă, iar oamenii au intrat pe grupuri la interval de trei-patru minute. Afară, în foişorul din curte, am prins concertul de jazz al Vioricăi Pintilie împreună cu UCIMR (Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România), care au creat o atmosferă de-a dreptul feerică.
Casa Filipescu-Cesianu şi-a constituit expoziţia pentru Noaptea Muzeelor în sens circular, ca o călătorie în timp, între secolul al XVIII-lea şi până în prezent, publicul având ocazia să vadă exponate din domenii variate, exponate precum: veşminte, instrumente medicale, mobilă, arme. La etaj, tehnolgia şi tradiţia au împărţit armonios o singură cameră: pe pereţi au domnit hărţi vechi şi poretrete ale unor ilustre personalităţi din ultimele trei secole, iar pe un perete aşezat central, pe un ecran, s-a desfăşurat o anticipare vizuală a felului în care va fi modelat viitorul de tehnologiile în curs de dezvoltare, cu elemente demne de romanele lui Asimov, precum mijloace de transport pe perne de aer sau replicarea roboţilor fractali.
Casa Filipescu- Cesianu, prezentarea viitorului printre rămăşiţe ale trecutului (FOTO: David Muntean)
De asemenea, o altă cameră a reprezentat un punct de atracţie major pentru cei care au vizitat casa căci a găzduit o aplicaţie care i-a fotografiat pe cei curioşi să o încerce, transformându-i după, în variantele lor ajunse la senectute.
Am vizitat şi „Muzeu 3017”, inaugurat de Nod Markerspace, expoziţie care conţine tot soiul de obiecte ce se regăsesc în diversele tipuri de locuinţe ale Bucureştiului. „Muzeu 3017” prezintă fragmentar tipuri de locuinţe bucureştene prin intermediul imaginilor şi obiectelor, fiind alcătuit ca un exerciţiu de imaginaţie pentru vizitator: expoziţia reprezintă o modalitate de a fi atât observator cât şi subiect al observaţiei, căci obiectele expuse sunt rezultatele unei cercetări antropologice din anul 3017 cu privire la felul în care locuiau oamenii în 2017.
Luate separat, nu toate aceste obiecte ar capta neapărat atenţia sau ar fi interesante, însă echipa curatorială a reuşit să creeze un ansamblu care să pună în prim-plan un concept, cel al locuirii, cel de (a)casă, prin intermediul căruia ies de fapt la iveală anumite probleme ale societăţii actuale. Expoziţia duce vizitatorul de la camera de cămin, la bloc, la ansambluri rezidenţiale şi chiar şi în stradă.
„Muzeu 3017” (FOTO: David Muntean)
Muzeul Naţional de Istorie a României, ultimul pe care l-am bifat pe listă, de la ora 23.00, a găzduit o serie de evenimente interactive care au făcut publicul să rămână pironit locului. Pe lângă cozile foarte mari la anumite expoziţii, precum „Tezaur istoric”, vizitatorii au fost ghidaţi la tot pasul de personaje istorice. De asemenea, de la ora 23:30, afară a început o demonstraţie de mânuire de arme, de depunere a jurământului, de depunere a drapelului, ş.a. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia „Tradiţia Militară”. Cei din asociaţi au realizat un spectacol care i-a făcut pe oameni să râdă în hohote, inserând mici glume istorice în discursul de prezentare. De asemenea, unul dintre momentele de final a constat în simularea unui atac frontal asupra publicului care şi-a primit astfel şi o mică doză de adrenalină.
Se încarcă comentariile...
