INTERVIU Naty Badea: „Fratele meu, Mircea, este cel care întodeauna a ştiut să spună la timp «Sunt Aici!»”

Naty Badea recitând din volumul său                                                          FOTOGRAFII: Arhiva Personală

„Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul” este celebra frază cu care, de ani de zile, Mircea Badea îşi încheie emisiunea pe care o are la Antena3. În spatele sloganului se află însă sora acestuia, Naty Badea, care şi-a lansat două volume de poeme, inspirate de dragostea pe care i-a purtat-o unui domn care rămâne în anonimat. Ideea centrală a cărţilor, punctează Naty Badea într-un interviu pentru „Adevărul”, este dragostea necondiţionată.

Naty Badea este producător TV, profesoară de italiană şi, mai nou, scriitoare. Şi-a lansat anul trecut volumele de poezie „Sunt Aici!” şi „Sunt încă Aici!”, volume care s-au născut din mesajele pe care Badea i le trimitea pe WhatsApp bărbatului de care era îndrăgostită. Primul imbold la publicare a venit din partea lui, iar apoi, cu câteva zile înainte de trimiterea la tipar, din partea mamei. 

Autoarea povesteşte într-un interviu pentru ziarul „Adevărul” că în volumele ei este vorba, până la urmă, de iubire necondiţionată, de opt luni de mesaje trimise în fiecare dimineaţă către el. 

Cât despre titlurile „Sunt Aici!” şi „Sunt încă Aici!”, acestea trimit la acea iubire necondiţionată, explică Naty Badea, iubire pe care a învăţat-o în primul rând în familia în care crescut, fratele ei, Mircea Badea, fiind „ cel care întotdeauna a ştiut să spună la timp <<Sunt Aici!>>” în viaţa sa. Tema cărţii o cuprinde, bineînţeles, şi pe fiica autoarei, Ana, căreia îi dedică o parte dintr-un volum. 

Aţi scris aceste poeme ca parte firească a unei poveşti de dragoste, pe Whatsapp. Cum a fost când i-aţi trimis lui primul poem? Aţi resimţit-o ca pe o nevoie, a fost un gest plănuit?

Cum s-au născut cele două cărţi de poezii am explicat pe larg în "Preludiul" ce deschide primul volum "Sunt Aici!". Nu a fost un gest plănuit absolut deloc. Poeziile s-au născut ca urmare a unei nevoi acute de a mă exprima, de a povesti această iubire curată şi de a-mi aşeza tihnit sufletul în versuri.

În realitate, în primul mesaj trimis domnului respectiv, am ataşat primele trei poezii pe care le scrisesem într-o singură noapte şi chiar şi acum îmi mai aduc aminte cu exactitate emoţiile pe care le-am simţit când am apăsat „send". 

Cum aţi ajuns să îl întâlniţi pe omul care v-a făcut să îi scrieţi zilnic un poem?

Nu am expus niciodată povestea reală, cea care stă în spatele celor două volume, ba mai mult nu am dezvăluit nimănui niciodată identitatea domnului căruia i-am dedicat această carte. Prefer să dăruiesc cititorilor mei povestea din cele două volume de poezii, cea înnobilată în versuri şi nu pe cea din viaţa reală. 

Deşi povestea reală se află cu exactitate redată şi criptată în versuri. Am ales această variantă şi pentru că îmi place să menţin discreţia asupra vieţii mele sentimentale, dar şi să respect intimitatea domnului respectiv. 

Primul volum se numeşte „Sunt Aici!”, iar al doilea, „Sunt încă Aici!”. Explicaţi-mi, vă rog, ce înseamnă trecerea, o asigurare a celuilalt în ceea ce priveşte relaţia care vă leagă?

Cele două volume de poezii însumează în realitate cele opt luni de mesaje trimise în fiecare dimineaţă domnului respectiv, câte un poem pe zi. Poeziile sunt aşezate cronologic în volume, încep prin  februarie anul trecut şi se încheie la sfârşitul lunii septembrie. Primul volum s-a oprit în luna iunie, deoarece aveam termen să îl trimit în tipografie. Al doilea volum a apărut ca urmare a precipitării poveştii din realitate şi este practic continuarea primului şi sfârşitul poveştii de iubire. 

„Sunt Aici!”, citeam într-un alt interviu pe care l-aţi acordat, e un concept pe care i-l datoraţi fratelui dumneavoastră, Mircea Badea. Puteţi să detaliaţi puţin?

Da. Am declarat asta. "Sunt Aici!" este un concept care se referă la iubirea necondiţionată, adică eu voi fi aici să te apăr, să te protejez, să te iubesc oricând, oricât,  fără să cer nimic în schimb. Cred că această iubire necondiţionată am învăţat-o în primul rând în familia mea în care am  crescut, iar fratele meu este cel care întodeauna a ştiut să spună la timp "Sunt Aici!" în viaţa mea atunci când am avut  nevoie. 

                                                            Mircea Badea (Foto: Arhivă personală Mircea Badea/ Facebook)

Este cel mai generos şi mai responsabil om pe care îl cunosc şi relaţia dintre noi doi este una extrem de specială. Îi mulţumesc pentru tot ce a făcut pentru mine de-a lungul timpului, pentru grija pe care mi-o poartă mereu şi pentru că ştiu că oricând mă pot baza pe el în orice împrejurare.

În cel de-al doilea volum se regăseşte şi o poezie în italiană. Care ar fi explicaţia pentru ea?

Poeziile din cele două volume ilustrează exact discuţiile dintre cei doi protagonişti ai cărţilor, emoţiile lor, bucuriile lor şi tot ceea ce au împărtăşit cei doi în cele opt luni. Poezia în italiană este răspunsul meu la melodia "Cosa te ne farai di un altro uomo " a lui Gigi D' Alessio pe care o primisem cadou de la respectivul domn în cadrul corespondenţei noastre. Acea poezie a fost scrisă direct în italiană şi publicată ca atare.

Până în momentul publicării, aţi cerut părerea cuiva în privinţa poemelor? Cu cine vă sfătuiţi?

Primul volum nu l-a văzut nimeni şi, până cu puţin timp înainte de publicarea sa, acesta a existat doar în cele două telefoane mobile ale protagoniştilor. Cu câteva zile înainte de a trimite primul volum în tipar, l-am dat mamei mele să îl citească şi domnului Dinu Săraru care a avut numai cuvinte de laudă la adresa poemelor mele şi care m-a şi susţinut public la evenimentul de lansare.

Scrieţi poezie de multă vreme, dar aţi publicat doar aceste două volume. Vă mai amintiţi prima poezie pe care aţi scris-o?

Prima poezie pe care am scris-o poate nu o mai ştiu cu exactitate, însă ştiu că face parte dintr-un manuscris, închis în sertarul biroului meu şi pe care fiica mea îl va primi cadou la majorat. Atât vă pot spune deocamdată însă veţi afla mai multe despre acest misterios manuscris şi despre povestea sa din romanul pe care tocmai îl scriu în această perioadă şi pe care îl voi lansa cât mai curând!

Povestea copertei volumelor care este?

Coperta ilustrează conceptul de "trust fall", „căderea din încredere" sau "„testul încrederii" aşa cum este cunoscut în psihologie. O persoană stă cu spatele la o alta în care se presupune că are încredere. Prima persoană trebuie să se lase în voie pe spate, fără teamă şi cu siguranţa că celălalt o va prinde la timp şi nu o va lăsa să cadă. Această imagine, pentru mine, a simbolizat iubirea necondiţionată, eu sunt aici, pentru tine, dacă tu vei cădea. Şi dacă nu vei cădea, eu sunt aici să te iubesc, să te apăr şi să am grijă de tine, fără să cer nimic în schimb. Conceptul copertei îmi aparţine, iar realizarea este a graficianului Marian  Simon, cu care am avut o frumoasă colaborare.

În finalul volumul „Sunt Aici!” aveţi o serie de poeme dedicate fiicei dumneavoastră, Ana. De ce aţi ales să combinaţi poeme de dragoste atât de diferite?

Povestea "Sunt Aici!" nu este doar despre  iubirea dintre un bărbat şi o femeie. Dragostea necondiţionată depăşeşte aceste graniţe şi devine un mod de a trăi,  un fel de raportare la viaţă în plenitudinea sa.

De aceea am simţit nevoia să o extind către relaţia indestructibilă şi unică pe care o am cu fiica mea şi căreia, în finalul celui de-al doilea volum, prin cinci scrisori adresate ei,i-am şi dăruit această întreagă experienţă curată şi complexă a celor două volume.

În urmă cu mulţi ani, rosteaţi celebra frază „Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul”. Cât timp credeţi că va mai fi de actualitate? Ce speranţe aveţi pentru ţară?

Din păcate, cred cu sinceritate că nu se va demoda prea curând şi că va mai avea succes mult timp de acum înainte. Speranţe nu poţi să ai într-o societate care nu are valori, care nu îşi cunoaşte identitatea şi trecutul, care nu mai recunoaşte respectul, iar ura conduce de cele mai multe ori minţile înfierbântate din fruntea ţării. De aceea, scrisul a devenit pentru mine oaza mea de linişte şi de bucurie şi mi-ar plăcea să trăiesc într-o ţară în care să mă pot întreţine numai din cărţile mele şi din scris.

 Din volumul „Sunt Aici!”