Hotărăşte soarta sculpturii lui Brâncuşi „Cuminţenia pământului“: poţi vota, pe site-ul artmark.ro, dacă vrei sau nu ca sculptura să rămână în ţară

E mai bine ca sculptura lui Brâncuşi, "Cuminţenia pământului", să rămână în ţară sau e mai bine ca lucrarea să reprezinte România dintr-un muzeu celebru al lumii? Ministerul Culturii poate să cumpere, prin preempţiune, lucrarea evaluată la 20 de milioane de euro. La rândul lor, muzee celebre din lume, printre care Tate Modern din Marea Britanie, vor să o achiziţioneze. Poţi să decizi soarta acestei sculpturi, dacă votezi pe site-ul artmark.ro.

Sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 milioane euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

Întrucât capodopera, sculptată de Brâncuşi în 1907, este clasată în categoria "Tezaur" a Patrimoniului cultural naţional, procedura de înştiinţare a Ministerului Culturii în vederea exerciţiului preemţiunii, conform obligaţiei reglementate de legea patrimoniului naţional. În prezent, sculptura se află la Muzeul Cotroceni din Bucureşti.

Alexandru  Bâldea, reprezentant al Artmark, a lansat o campanie de implicare a cât mai mulţi români într-o dezbatere publică  faţă de soarta  sculpturii „Cuminţenia pamântului“ pe site-ul Artmark.  şi pe pagina de Facebook a casei de licitaţii.

"Doresc să profităm de o ocazie unică de conştientizare şi implicare a comunităţii faţă de dilema  conservare patrimoniu naţional versus vizibilizare artă românească, propunând românilor să analizeze două variante: 1. este mai bine ca această capodoperă de Brâncuşi (una dintre primele trei sculpturi moderne din lume) să se reîntoarcă la stat care să o reaşeze în camera Brâncuşi de la Muzeul Naţional. 2. e  mai bine să se permită achiziţionarea lucrării de un muzeu internaţional, de mare trafic, unde să o vadă cu adevarat multă lume şi de unde să pledeze pentru contribuţia românească la cultura mondială, spune Alexandru Bâldea, co-fondator al Artmark.

Împreună hotărâm destinul unei valori!

Până în momentul de faţă, pe site-ul Artmark au votat peste 1.200 de persoane, din care 92,1 % au considerat că lucrarea lui Brâncuşi va rămâne în ţară, în timp ce 7,9 % cred că aceasta va fi cumpărată şi expusă în afara graniţelor ţării.

Această petiţie îşi propune să sprijine rămânerea în colecţia publică a Muzeului Naţional de Artă a celei mai importante sculpturi de Constantin Brâncuşi, aflate încă pe teritoriu românesc. Admiţând totodată că există argumente şi pentru acceptarea achiziţionării ei în vederea expunerii la un mare muzeu internaţional, unde să beneficieze de un trafic mai bogat!

Ruxandra Garofeanu, preşedintele Centrului Cultural ArtSociety, alături de Prezidiul Academiei Române, prim susţinător al cauzei reîntoarcerii operei la Muzeul Naţional, face apel la nevoia românilor de identitate culturală naţională:

"Fiece artist are la suflet o operă sau mai multe din cele concepute. Lui Brâncuşi îi era foarte dragă Cuminţenia pământului pentru că absorbea în ea multe din tâlcurile poporului nostru,atât de intraductibile. Titlul însuşi ne e greu nouă să-l explicăm. Sculptorul, deja mutat la Paris, cerea să aibă întotdeauna un asterix care să-l traducă în limba română. Rămâne în jurul lui o aură de mister. O necunoscută care-i sporeşte farmecul. Asta ne face să ne desprindem greu de mica-marea sculptură. Ne identificăm cu ea, ne reprezintă.

Nu este prima dată când un român apelează la compatrioţii săi pentru a înălţa un edificiu sau pentru a salva o operă. Românii sunt darnici chiar când sunt foarte săraci. Au pierdut – am pierdut – prea mult de la Brâncuşi, atelierul cu tot ce cuprindea în el – o complexă expoziţie, un mic muzeu – pentru a mai pierde în continuare. Dacă statul nu se grăbeşte să achiziţioneze, cred că Românii din ţară şi de peste hotare pot aduna suma şi dona opera Muzeului Naţional. Gândiţi-vă că un km din mult dezbătutele şi îndelung aşteptatele autostrăzi costă mai mult decât Cuminţenia pământului!!!! Ar fi trist ca o colecţie particulară, fie ea românească nu străină, să o absoarbă, fără putinţa de a mai putea fi văzută, în loc să iradieze de la Muzeul Naţional de Artă al României. Să nu uităm că, alături de Sărut şi Rugăciune, Cuminţenia pământului alcătuieşte o placă turnantă în creaţia lui Brâncuşi, toate lucrările aflându-se, deocamdată, încă, în România!

Vă propun să deschidem o listă de susţinere a demersului de întoarcere a operei la Muzeul Naţional, de data aceasta nu pe calea confiscării ei de la proprietarul de drept, ci pe aceea civilizată, europeană, a exercitării preemţiunii la vânzare! Avem deja susţinerea declarată a Prezidiului Academiei Române şi, în curând, al altor prestigioase instituţii de conservare şi promovare a culturii româneşti, împreună cu care sperăm într-un mobilizator ecou instituţional", spune Ruxandra Garofeanu.

Brâncuşi: "Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită“

Realizată în 1907, „Cuminţenia Pâmântului“, alături de „Sărutul” şi „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului şi poartă, alături de acestea, emblema „primelor sculpturi moderne din lume”.

„Cuminţenia pământului“... A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat valul... Femeia nu trebuie niciodată dezvaluită... Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puţin unul din cele şapte valuri ale frumuseţii sale, cel al misterului - care îi oferă şi preţuirea şi nemurirea. Cuminţenia pământului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia - dincolo de psihologia dumneavoastră!”, spunea Constantin Brâncuşi.

Lucrarea "Cuminţeania pământului" este o operă cu un trecut încărcat, cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist.

A fost confiscată în 1957 de conducerea comunistă a Muzeului de Artă (odată cu arestarea lui Romaşcu) şi retrocedată după 51 de ani, în urma unui proces îndelungat cu actualul Muzeu Naţional de Artă al
României. Din 2012, capodopera face din nou parte din colecţia familiei Romaşcu.

Actualmente, sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières) este evaluată la suma de 30.000.000 euro. Din pricina condiţiilor speciale de conservare, precum şi din cauza costului crescut al întreţinerii operei, fiica colecţionarului, a decis să o scoată la licitaţie, porninde la preţul de 20.000.000 euro.

Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, de către Casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn Madame L.R, pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Ultima vânzare a unui Brâncuşi, petrecută tot la Casa Christie’s, la New York, în iunie 2014, s-a soldat cu 5,4 milioane de euro pentru un simplu studiu în gips al viitoarei capodopere „Sărutul“.

Puteţi să decideţi soarta acestei sculpturi, dacă votaţi pe site-ul artmark.ro.