"Cuminţenia pământului" a lui Brâncuşi, scoasă la vânzare pentru 20 de milioane de Euro
0O sculptură celebră, realizată de Constantin Brâncuşi, a fost scoasă la vânzare, pentru impresionanta sumă de 20 de milioane de Euro. Ministerul Culturii a fost solicitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.
Sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 milioane euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune. Lucrarea a făcut parte, la un moment dat, din colecţia Muzeului naţional de Artă al României.
Întrucât capodopera este clasată în categoria "Tezaur" a Patrimoniului cultural naţional, "Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înştiinţare a Ministerului Culturii în vederea exerciţiului preemţiunii, conform obligaţiei reglementate de legea patrimoniului naţional.
Deşi este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanţilor Artmark, această sculptură ar putea fi teoretic achiziţionată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care mai are în colecţiile sale o lucrare de Brâncuşi.
Dar acest fapt este puţin probabil, potrivit ministrului Kelemen Hunor, care a precizat că sculptura "Cuminţenia Pământului" este clasată în categoria "Tezaur" a Patrimoniului cultural naţional şi nu poate fi scoasă din ţară.
"Este oricum clasată în «Tezaur» şi nu poate fi scoasă din ţară. Indiferent cine va cumpăra, nu are cum să o scoată din ţară. Din acest punct de vedere, trebuie abordat orice comentariu şi orice apreciere. În mod legal, nu are cum să iasă din ţară", a explicat Kelemen Hunor.
Pe de altă parte, Hunor a mai precizat, citat de Mediafax, că a mai discutat în timpul primului său mandat ca ministru al Culturii, în 2011-2012, cu proprietarii sculpturii "Cuminţenia Pământului" despre o eventuală cumpărare de către statul român a acesteia, însă discuţiile nu s-au finalizat.
Guvernul României poate achiziţiona lucrarea în 30 de zile
Guvernul României are astfel la dispoziţie un termen de 30 de zile pentru a decide dacă va achiziţiona această lucrare. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că instituţia pe care o conduce nu are în buget 20 de milioane de euro pentru a cumpăra sculptura "Cuminţenia Pământului", însă l-a informat pe Victor Ponta şi Guvernul va decide dacă vor fi demarate negocieri cu proprietarii lucrării.
El a mai spus că în documentul pe care l-a primit Ministerul Culturii se spune, de asemenea, în mod explicit, că proprietarii sculpturii vor să vândă această lucrare. "Este vorba de Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, cei doi proprietari, şi au încheiat un contract de mandat de reprezentare, pe o perioadă de şase luni de zile, cu Artmark", a mai spus Kelemen Hunor.
Doi colecţionari români au făcut deja oferte
Între timp însă, după anunţul punerii în vânzare, doi colecţionari români ar fi făcut deja oferte pentru a cumpăra sculptura, lucrarea stârnind şi interesul unor colecţionari din ţări precum Marea Britanie, Rusia şi Olanda, după cum declară Alexandru Bâldea, directorul casei de licitaţii Artmark. Acesta a precizat că sumele oferite de cei doi colecţionari români ar fi în jurul sumei de pornire, de 20 de milioane de Euro.
Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
După ce a fost ridicată de la Muzeul Naţional de Artă al României, "Cuminţenia Pământului" a fost dusă la Muzeul Naţional Cotroceni, unde este găzduită şi în prezent. Sculptura este realizată în calcar crinoidal - primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.