EXCLUSIV Pagini din dosarul de Securitate al ex-ambasadorului Coen Stork, în România anilor '80

Coen Stork a fost numit Ambasador al Regatului Ţărilor de Jos în România în 1988

În această seară,  de ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va avea loc lansarea volumului "Dosarul de Securitate al unui ambasador: Coen Stork".  Vor  participa Excelenţa Sa domnul Matthijs van Bonzel, Ambasadorul  Regatului Ţărilor de Jos în România, Coen Stork, Ioan Stanomir şi Sorin Alexandrescu. Cătălin Strat va fi moderatorul evenimentului. Adevărul.ro vă prezintă, în exclusivitate, câteva pagini din dosarul său de la Securitate.

În ianuarie 1988, după ce îşi încheiase misiunea în însorita Cubă, Coen Stork era numit ambasador al Regatului Ţărilor de Jos în mohorâta Românie ceauşistă.

Abia venit la Bucureşti, el i-a intrigat pe oficiali cu felul său dezinvolt de a se purta şi de a lega prietenii cu scriitorii şi artiştii români. Imediat a fost bănuit de spionaj şi a fost „dat în lucru" la Direcţia a III-a, care avea în sarcină contraspionajul. Zi de zi, pas cu pas, ca într-un roman pe jumătate absurd, pe jumătate comic, Securitatea l-a filat pe străzile Capitalei, i-a ascultat convorbirile, i-a scotocit prin bibliotecă, i-a sustras agenda şi a plantat, la ambasadă şi la reşedinţă, iscoade în chip de bucătărese, menajere, secretare, profesori de chitară.

Printr-o imensă şi costisitoare desfăşurare de forţe, Securitatea ajunsese, în decembrie 1989, să-i cunoască destul de bine preocupările, stilul de lucru şi prietenii români. Ar fi fost victima iminentă a unei acţiuni de compromitere, dacă nu ar fi căzut regimul. Din dosarul de urmărire informativă burduşit cu sute de note, sinteze şi propuneri de măsuri au fost selectate documentele care vorbesc cel mai mult despre abuzurile Securităţii şi despre apăsătoarea atmosferă de la sfârşitul anilor 1980. Astfel a fost întocmită o carte, pe care, dacă licenţa ar fi îngăduită, am numi-o „roman de filaj“.

Adevărul.ro prezintă, în exclusivitate, câteva pagini din dosarul său de Securitate:

1. 5 iunie 1988. Raport întocmit de locotenentul Dragomir Constantin cu propunerea de deschidere a dosarului de urmărire informativă a lui Stork Coenraad, ambasadorul Olandei la Bucureşti, cu numele conspirativ „STAN“.

– 3111/DC/ – Strict secret
Ex. unic Aprob 5.06.19881 RAPORT privind pe STORK COENRAAD, ambasadorul Olandei
la Bucureşti, conspirativ „STAN“

„STAN“, în vârstă de 59 de ani, este ambasadorul Olandei la Bucureşti din data de 3 februarie 1988. Are reşedinţa în strada Atena nr. 20. Anterior a fost ambasador în Cuba, după ce, înce­pând din 1959, a îndeplinit diferite funcţii la misiunile diplomatice ale ţării sale din Bagdad, Pretoria, Paris, Madrid, Buenos Aires, Helsinki şi Londra.
Este căsătorit, soţia sa este de profesie fotograf şi locuieşte în continuare la Londra împreună cu doi dintre cei trei fii rezultaţi din căsătoria lor. Îşi vizitează soţul pe perioade scurte.

Din măsurile specifice întreprinse pentru cunoaşterea şi con­trolarea activităţii au fost obţinute date care relevă preo­cupări de natură informativă ale lui „STAN“, îndeosebi pentru obţinerea de informaţii din domeniul social-politic şi din sfera comerţului exterior, astfel:

1. Încă de la data sosirii în ţara noastră s-a dovedit foarte activ în realizarea unor contacte diplomatice participând până în prezent la toate acţiunile protocolare organizate de alte misiuni diplomatice la care a fost invitat.

Analizând frecvenţa relaţiilor cu personalul diplomatic străin, în special cu ambasadorii R.F. Germania şi Marii Britanii, a rezultat în mod evident interesul acestora pentru folosirea obiectivului în realizarea unor scopuri informative. Aşa se explică şi intervenţia făcută de obiectiv cu ocazia vizitei de pre­zentare la Ministerul Afacerilor Externe din ziua de 9 februarie a.c., când a solicitat să i se precizeze poziţia şi alte reacţii ale oficialităţilor române privind demersul diplomatului vest-german în legătură cu situaţia cetăţenilor români care au întâmpinat unele dificultăţi în ultimul timp, în ce priveşte primirea de „aju­toare“ din străinătate.

2. Manifestă un interes deosebit pentru crearea de relaţii neoficiale în rândul cetăţenilor români, îndeosebi din domeniul artei şi culturii. În acest sens foloseşte intens acţiunile proto­colare de la alte ambasade la care sunt invitaţi autohtoni, ocazii când, sub pretextul dorinţei de a cunoaşte arta şi cultura româ­nească, în mod insistent contactează persoane care lucrează în aceste domenii, şi acţionează pentru permanentizarea legăturilor cu unele dintre ele.

De asemenea, în ultimul timp, vizitează la domiciliu unele din aceste persoane sau le invită la reşedinţa sa, unde poartă discuţii îndelungate. Printre cetăţenii români pe care îi cultivă insistent în acest mod se află scriitorul MIRCEA DINESCU şi criticul de artă DAN HĂULICĂ, cunoscuţi cu probleme pe linie de securitate şi lucraţi activ pe profilul informaţiilor interne, precum şi alte elemente cunoscute cu atitudini şi manifestări necorespunzătoare.

Semnificativ în acest sens este şi contactul realizat de amba­sador în ziua de 25 aprilie a.c. cu CELAC MARIANA (soţia lui MIHAI BOTEZ). Contactul a fost facilitat de DINESCU MIRCEA, la domiciliul socrilor săi din Bucureşti.

3. „STAN“ este deosebit de activ pe linia realizării de con­tacte cu comercianţii olandezi care ne vizitează ţara, aspect cu totul nou în ce priveşte atitudinea ambasadei faţă de această categorie de conaţionali. În contactele cu aceştia îi exploatează informativ, la reşedinţa sau la sediul ambasadei.
Cu prilejul vizitelor de prezentare la ministere româneşti a rugat partea română să sugereze comercianţilor olandezi cu care are legături să viziteze ambasada Olandei la Bucureşti, afirmând că doreşte să impulsioneze dezvoltarea relaţiilor comerciale bilaterale.

De asemenea, cu prilejul vizitelor oficiale amintite a încercat să culeagă informaţii din domeniul economic, sub pretextul „documentării“ sale.

4. Un alt aspect desprins din activitatea obiectivului este atenţia deosebită pe care o acordă contactelor cu ziariştii olan­dezi care ne vizitează ţara în mod oficial sau sub acoperire turis­tică. În afara schimbului de informaţii pe care îl realizează cu prilejul acestor contacte, datele obţinute din controlul ziariştilor respectivi au relevat faptul că „STAN“ le facilitează transportul prin curierul diplomatic al materialelor cu conţinut ostil obţi­nute de aceştia pe perioada şederii lor în ţara noastră. Aşa se explică faptul că, deşi au existat date certe că ziariştii olandezi GELEIJNSE JOHANNES ŞI SCHMITZ LAMBERTUS care ne-au vizitat ţara în perioada 3–14 februarie a.c. au efectuat filmări şi fotografieri ale unor aspecte negative, la controlul vamal exe­cutat asupra lor la ieşirea din ţară nu a fost descoperit nici un material (notiţe, filme sau casete) de acest gen.

5. Din studiul fişei postului de pază C.D. de la reşedinţă şi domiciliu, precum şi din informaţiile obţinute prin reţeaua informativă rezultă că obiectivul face frecvente deplasări atât în timpul programului de lucru, cât şi după acesta, neînsoţit, pe jos, cu bicicleta sau folosind mijloace de transport în comun.
Din informaţii obţinute pe mai multe linii rezultă că în tim­pul acestor deplasări realizează contacte atât cu cetăţeni români, cât şi cu cetăţeni străini. Cu prilejul unei astfel de deplasări a realizat în oraş, în ziua de 30 aprilie a.c., un contact suspect cu cetăţeana austriacă WEYR TEODORA DOMINIQUE, corespondentă a Agenţiei „Associated Press“, aflată în ţara noastră în perioada 26 aprilie–1 mai a.c. pentru documentare.

6. Recent, U.M. 0195 ne-a comunicat că deţin [sic!] date verificate din care rezultă că obiectivul a primit din S.U.A., pe adresa sa din Olanda, un colet conţinând 98 exemplare din publicaţia Agora2 lucrare ce cuprinde articole cu conţinut ostil la adresa ţării noastre, editată de un grup de „dezidenţi“ [sic!] români printre care DORIN TUDORAN, MIHAI BOTEZ, PAUL GOMA şi alţii.

Nu se deţin date ce urmează să facă ambasadorul cu mate­rialele respective. E de presupus că va încerca să le introducă şi difuzeze în R.S. România.

7. Informaţiile obţinute până în prezent cu privire la atitudinea şi comportarea sa în cadrul ambasadei, în special în rela­ţiile cu ceilalţi diplomaţi şi personalul autohton, confirmă suspiciunea că obiectivul are sarcini informative. Astfel, din afirmaţiile celorlalţi diplomaţi olandezi rezultă că pe obiectiv îl interesează mai mult relaţiile cu oamenii şi viaţa culturală decât „birocraţia“ strictă a notelor de la ambasadă. În consecinţă a transferat toate problemele curente ale ambasadei primului secretar „DATCU“.
Are un stil de lucru lejer, nu este formalist şi nici protocolar.

8. Despre mijloacele şi metodele folosite pentru culegerea informaţiilor, până în prezent a rezultat cu certitudine că utili­zează schimbul de informaţii cu ceilalţi diplomaţi, în special cu ai statelor membre N.A.T.O., precum şi exploatarea informativă a cetăţenilor români şi a celor olandezi în cadrul acţiu­nilor protocolare la care participă sau meselor organizate la reşedinţă.

Deşi nu au fost obţinute informaţii certe din care să rezulte că ar folosi în activitatea de culegere de informaţii agentura şi nici despre mijloacele de legătură, faptul că face dese deplasări singur, pe jos sau folosind mijloace de transport în comun, creează suspiciuni de legătură personală conspirată sau impersonală.

Având în vedere cele raportate, PROPUNEM:
– Să se aprobe deschiderea dosarului de urmărire informativă „STAN“ asupra diplomatului olandez STORK COENRAAD FREDERIK.

În cadrul dosarului vor fi rezolvate următoarele sarcini:

1. Stabilirea tematicii informaţiilor căutate de obiectiv, pre­cum şi a mijloacelor şi metodelor folosite în această activitate.
2. Identificarea tuturor relaţiilor în rândul cetăţenilor ro­mâni, clarificarea naturii acestor relaţii şi documentarea legăturilor de interes operativ.
3. Prevenirea difuzării de materiale cu conţinut ostil unor cetăţeni români.
4. Documentarea legăturilor obiectivului cu DAN HĂULICĂ şi DINESCU MIRCEA, aflaţi în preocupările altor unităţi, împreună cu care se va coopera atât pentru clarificarea naturii contactelor, cât şi pentru prevenirea racolării elementelor în cauză şi angrenării lor în acţiuni ostile ţării noastre.

Măsuri:

1. Potenţialul informativ existent în cadrul obiectivului „Oana“ va fi instruit şi dirijat în mod diversificat pentru a ne fur­niza informaţii despre activitatea şi comportarea obiectivului la locul de muncă şi la reşedinţă.

În mod deosebit sursele „Daniela“, „Valter“, „Bănăţeanu“ şi „Cornelia“ vor fi instruite pentru a ne semnala următoarele:

– întâlnirile obiectivului cu cetăţeni români şi străini la reprezentanţă, reşedinţă sau în alte locuri şi medii;
– mesele şi recepţiile organizate sau la care este invitat;
– preocupările şi intenţiile obiectivului în legătură cu sarcinile de serviciu, datele şi informaţiile ce îl interesează;
– relaţiile cu ceilalţi diplomaţi în special cu „DATCU“;

Termen: permanent
Răspunde: Lt. Dragomir C-tin şi
cpt. Ghiţă Virgil3

2. Sursa „Bănăţeanu“ va fi instruit ca săptămânal să ne semnaleze toate deplasările zilnice ale obiectivului de la ambasadă, locurile şi mediile frecventate în aceste perioade.

În mod deosebit va fi instruit asupra modalităţii de acţiune în situaţiile când i se va cere să-l conducă în localuri publice sau să viziteze anumite adrese din Bucureşti.

Termen: permanent
Răspunde: Lt. Dragomir Constantin

3. Sursa „Mona“ va fi instruită să ne furnizeze informaţii despre activitatea obiectivului la reşedinţă, interesând în mod deosebit:
– întâlnirile obiectivului cu cetăţeni români şi străini, scopul prezenţei acestora şi durata şederii, obţinerea de detalii care să faciliteze identificarea lor;
– obţinerea de notiţe şi însemnări ale obiectivului;
– stabilit materialele cu conţinut ostil ce le deţine;

Termen: permanent
Răspunde: Lt. Dragomir C-tin

4. Verificarea tuturor relaţiilor obiectivului în rândul cetăţenilor români identificaţi în caz şi urmărirea evoluţiei legăturilor cu aceştia în scopul clarificării naturii legăturilor, precum şi pentru studierea posibilităţilor folosirii unora dintre aceştia în interes operativ. De asemenea, direct sau în cooperare cu alte unităţi, se va urmări descurajarea unora dintre aceştia de a permanentiza legături cu obiectivul.

Termen: 30 iunie 1988
Răspunde: Locot. Dragomir C-tin

5. Sursa „Adrian“, faţă de care obiectivul a manifestat interes, va fi instruită pentru a-i câştiga încrederea şi a permanentiza legă­turi în scopul stabilirii preocupărilor personale, identificării unor relaţii în rândul altor cetăţeni români şi, eventual, a infor­maţiilor căutate.

Termen: 30 septembrie 1988
Răspunde: cpt. Ghiţă Virgil

6. În colaborare cu Direcţia I şi Securitatea Municipiului Bucu­reşti, vor fi clarificate natura relaţiilor obiectivului cu cetă­ţenii români DAN HĂULICĂ şi MIRCEA DINESCU. În acest sens vor fi studiate posibilităţile controlării prin mijloace speciale a contactelor ce le vor realiza la reşedinţă.

Termen: 30.06.1988
Răspunde: Locot. Dragomir C-tin
cpt. Ghiţă Virgil

7. Având în vedere desele deplasări ale obiectivului efectuate în timpul programului, cât şi după terminarea acestuia, va fi pus în filaj continuu pentru a-i stabili activitatea şi comportarea, iden­tificarea relaţiilor şi adreselor vizitate, a locurilor şi mediilor frecventate şi documentarea momentelor operative.

Termen: 30.09.1988
Răspunde: Locot. Dragomir C-tin

8. Având în vedere faptul că „STAN“ manifestă interes pen­tru a contacta cetăţeni olandezi care ne vizitează ţara în diferite scopuri, cu sprijinul U.M. 0672/74 vor fi instruiţi subofiţerii aflaţi în postul de pază „Oana“ pentru a ne semnala operativ prezenţa acestora, urmând a fi întreprinse măsuri în scopul clarificării naturii acestor contacte.

Termen: permanent
Răspunde: Locot. Dragomir C-tin

9. Folosirea mijloacelor speciale T.O. tip I.D.E.B. pentru con­trolarea întâlnirilor în localuri publice ale obiectivului cu legăturile şi relaţiile sale în rândul cetăţenilor români şi străini.

Termen: când este cazul
Răspunde: Locot. Dragomir C-tin

10. Întrucât U.M. 0544 dispune de posibilităţi informative în caz, se va colabora cu această unitate în scopul cunoaşterii preocupărilor personale, a intenţiilor şi informaţiilor ce îl intere­sează şi eventual identificarea unor noi relaţii în rândul cetăţeni­lor români şi străini, precum şi pentru exercitarea unor acţiuni de influenţă asupra obiectivului pentru promovarea intereselor ţării noastre în unele domenii.

Termen: 30 septembrie 1988
Răspunde: cpt. Ghiţă Virgil şi
mr. Cârâc Gheorghe   (Copyright Editura Humanitas)

Ambasador al democraţiei

Coenraad Frederik Stork s-a născut în 1928, la Bussum, în Olanda, într-o familie din clasa de sus. A studiat la Universitatea din Leyda, iar apoi a intrat în diplomaţie, îndeplinind misiuni în diverse capitale ale lumii: Bagdad, Pretoria, Paris, Buenos Aires, Helsinki, Londra. Şi-a reprezentat ţara, în calitate de ambasador, la Havana, în Cuba lui Castro, între 1982 şi 1987, şi la Bucureşti, din 1988 până în 1993, când s-a pensionat. A avut întotdeauna o atracţie pentru literatură, artele frumoase şi, astfel, pentru mediile cultural-artistice, pe care, chiar şi constrâns de rigorile conduitei diplomatice şi de adversitatea regimurilor politice din ţările în care a fost în misiune diplomatică, le-a sprijinit din toată inima.
Este membrul unor institute de cercetare, al Comitetului Olandez Helsinki (Dutch Helsinki Committee – N.H.C.), organism al grupului pentru drepturile omului, şi al Fondului Central şi Est European de Proiecte de Carte (Fund for Central and East European Book Projects), cu sediul la Amsterdam. A contribuit, în România, la înfiinţarea Institutului Român de Istorie Recentă. Despre anii petrecuţi la Bucureşti vorbeşte cu multă simpatie şi umor în volumul Cel mai iubit dintre amba sadori. Coen Stork în dialog cu Gabriel Andreescu, editat de All, Bucureşti, 1993. În 2012, un alt volum, semnat de Peter Henk Steenhuis, De rode ambassadeur. Coen Stork: diplomaat van Pretoria tot Boekarest, Athenaeum-Polak &van Gennep, Amsterdam, reia datele semnificative ale carierei sale de ambasador al democraţiei.