Duelul Hamleţilor: „A fi sau a nu fi“

La Facultatea de Agronomie a Universităţii din Craiova a avut loc, vineri seara, întâlnirea „Hamlet faţă în faţă cu Hamlet“, care i-a adus pe aceeaşi scenă pe actorii Michael Pennington şi Ion Caramitru. Michael Pennington a interpretat pentru prima oară rolul lui Hamlet în 1964, la Cambridge. Ion Caramitru a jucat primul său Hamlet, în 1985, la Teatrul Bulandra.

În 2006, într-un clasament „The Times", Ion Caramitru şi Michael Pennington apăreau ca unii dintre cei mai valoroşi interpreţi ai lui Hamlet de pretutindeni, potrivit opţiunilor a cinci dintre cei mai importanţi specialişti ai fenomenului shakespearian.

Mai citeşte şi:

Experimente postmoderne, cu Shakespeare

În topul 20 al celor mai buni actori în rolul lui Hamlet din „The Times", cei doi au intrat alături de nume grele: Sir John Gielgud, Toby Stephens, Michael Redgrave, Alex Jennings, David Warner, Jonathan Pryce, Simon Russell Beale, Sam West.

Întâlnire nocturnă

La Facultatea de Agronomie, sala „Alexandru Buia" a Universităţii din Craiova, s-a desfăşurat, vineri seara, de la ora 21.00, întâlnirea nocturnă „Hamlet faţă în faţă cu Hamlet", un duet al monologurilor din piesă, cu actorii Michael Pennington şi Ion Caramitru, interpreţi ai rolului Hamlet în spectacolele din Marea Britanie (1964, 1980, 1981), respectiv, la Teatrul Bulandra din
Bucureşti (1985).

Cei doi actori s-au duelat în monologurile din Hamlet, în „to be or not to be", Caramitru subliniind că traducerea românească a celebrei replici „a fi sau a nu fi" este una dintre cele mai muzicale şi mai apropiate, din întreaga lume, de versurile lui Shakespeare.

Ioana Ieronim a asigurat traducerea şi a citit din cronicile prestigioase ale spectacolelor „Hamlet" cu cei doi actori invitaţi la Craiova. Interpret celebru al personajului shakespearian, la Teatrul Bulandra, Ion Caramitru a povestit cum au încercat comuniştii să interzică, în 1985, spectacolul lui Alexandru Tocilescu. „Hamlet", montat de Tocilescu în 1985, în care Dan Grigore cânta live la un pian pe scenă, spectacolul s-a jucat timp de şapte ani la Bulandra.

Comuniştii nu au fost însă încântaţi deloc de spectacol, mai ales că existau replici explicite la adresa „cadrelor". Legat de presiunea politică la care au fost supuşi, Caramitru a rememorat spectacolele interzise, frigul din sală şi textele cu subînţeles din perioada comunistă.

„Şopârle" shakespeariene

„Teatrul era profund împotriva sistemului politic. Textul se interpreta voit în dublu sens, încercând să transmită lucruri care nu puteau fi spuse direct. Actorii interpretau textele, cu multe şopârle, cu o tehnică aparte. Acest «Hamlet» a fost o adevărată aventură", a spus Caramitru. Spectacolul, jucat până în 1992, a fost un puternic protest la adresa sistemului.

„S-a montat piesa integrală, care ţinea cinci ore. În acea vreme nu exista căldură în sălile de teatru din cauza economiilor lui Ceauşescu. Jucam la zero grade, iar sălile erau arhipline, deşi actorii şi spectatorii erau îngheţaţi. Organele comuniste au vrut să interzică spectacolul, dar am reuşit să-l jucăm după negocieri ratate, urmate de ameninţări", a povestit actorul. „După Revoluţie, am avut emoţii, pentru că spectacolul îşi pierdea conotaţiile politice, dar deja Hamlet mă juca pe mine", a subliniat Caramitru.

Blesteme

La Craiova, reşedinţa judeţului Dolj, unde la Bulzeşti, s-a născut, în 1936, Marin Sorescu, al cărui nume îl poartă astăzi şi Teatrul din Capitala Olteniei, Ion Caramitru a recitat vineri seara: „Shakespeare a creat lumea în şapte zile./ În prima zi a făcut cerul, munţii şi prăpăstiile sufleteşti./ În ziua a doua a făcut râurile, mările, oceanele/ Şi celelalte sentimente./ Şi le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar, lui Antoniu,/ Cleopatrei şi Ofeliei,/ Lui Otello şi altora".
După ce i-a învăţat pe oameni toate gusturile, al fericirii, al iubirii, al deznădejdii, al geloziei, al gloriei şi aşa mai departe, Caramitru a subliniat în finalul poeziei lui Sorescu: „Shakespare s-a gândit ca după atâta trudă/ Ar merita să vadă şi el un spectacol./ Dar mai întâi, fiindcă era peste măsură de istovit,/ S-a dus să moară puţin".

Asta se întâmpla la 23 aprilie 1616, iar pe piatra de mormânt stă mărturie unul dintre blestemele cu care Shakespeare ne-a obişnuit în piesele sale: „Binecuvântat fie cel ce lasă (în tihnă) aceste pietre şi blestemat fie cel ce-mi mişcă oasele".

Constelaţia Hamlet

Poezia lui Sorescu, cu numele dramaturgului născut la Stratford-upon-Avon, este simbolică pentru oraşul Craiova, care găzduieşte până la 5 mai a VII-a ediţie a Festivalului Shakespeare, aflat sub semnul „Constelaţiei Hamlet".

La rândul lui, Caramitru i-a dedicat aceste versuri colegului său britanic, Michael Pennington, invitat în Bănie, în cea de-a şaptea zi de Festival Shakespeare, început tot la 23 aprilie, ziua când s-a născut şi a murit autorul englez.

De la Hamlet la Richard al II-lea

Actorul şi regizorul Michael Pennington, în vârstă de 67 de ani, a fondat în Maria Britanie, alături de Michael Bogdanov, Compania Shakespeare (1986-1992). Pe lângă spectacolele „Hamlet", a realizat trei turnee mondiale cu un întreg ciclu al „Shakespeare's Histories The Wars of the Roses", interpretându-i pe Henry al V-lea şi pe Richard al II-lea.

Pennington, cunoscut şi pentru rolul lui Moff Jerjerrod din episodul VI al filmului „Star Wars: Întoarcerea lui Jedi", a pus în scenă „A douăsprezecea noapte" pentru Haiyuza Company Tokyo (1993) şi pentru Chicago Shakespeare Theater (1995). A montat, în 2003, spectacolul „Visul unei nopţi de vară", la Teatrul Regent's Park.

În spectacolul „Hamlet“, Gertrude  (Judith Rosmair), care o interpretează şi pe Ofelia, vine la mormântul regelui, însoţită de Polonius (Robert Beyer)

„Hamlet" rock star

Spectacolul regizorului Thomas Ostermeier, violent şi provocator, a fost jucat în Bănie într-o montare postmodernă, cu personaje care au băut bere şi au cântat live. Actorii Teatrului Schaubühne au fost aplaudaţi frenetic, sâmbătă seara, pe scena Teatrului „Marin Sorescu" din Craiova. În cadrul Festivalului Internaţional Shakespeare, copilul teribil al teatrului german, regizorul Thomas Ostermeier, a poposit săptămâna trecută în România, cu un „Hamlet" modern, concis şi provocator, susţinut în două reprezentaţii la Teatrul Naţional din Bucureşti. Actorii Teatrului Schaubühne au revenit sâmbătă seară pe scena teatrului „Marin Sorescu" din Craiova.

Scrisă în jurul anului 1600, piesa a fost, în 2008, în mare parte decupată şi adaptată, într-un mod tumultuos, dens şi violent, perspectivei secolului al XXI-lea. Dacă la Bucureşti, la Teatrul Naţional, luminile au căzut, la 25 aprilie, în cursul celei de-a doua reprezentaţii, întrerupându-se spectacolul, trupa lui Ostermeier şi-a recăpătat, sâmbătă seara, la Craiova, bucuria de a juca un spectacol impecabil din punct de vedere tehnic. Actorii au fost îndelung ovaţionaţi şi chemaţi la rampă de nenumărate ori, în uralele spectatorilor care s-au arătat cu adevărat entuziasmaţi faţă de Hamletul rock star, propus de actorul Lars Eidinger.

„Arăţi ca un criminal"

„Numai nemţii puteau să-şi respecte cu acribie programul, să facă un efort să se reîntoarcă, într-o săptămână, în România, să aducă trei tone de pământ pentru scenografie", spunea o plasatoare din teatru, uimită de disciplina invitaţilor. Mai mult, interpretul lui Hamlet, plin de noroi din cap până-n picioare, l-a îmbrăţişat sănătos, murdărindu-l pe Emil Boroghină, care i-a înmânat trofeul Festivalului Shakespeare, la sfârşitul spectacolului.

Situaţiile interactive

s-au schimbat faţă de cele petrecute la Bucureşti, conversaţiile live ale actorilor cu spectatorii fiind cu totul altele. „You look like a criminal"/ „Arăţi ca un criminal", i-a spus Hamlet unui coreean cu glugă albă, care va juca astă-seară pe aceeaşi scenă. De asemenea, coroana lui Claudius a fost dăruită unui alt spectator invitat pe scenă. Dacă acum doi ani Lars Eidinger îl juca la Teatrul Naţional pe Doctorul Rank în „Nora" după Ibsen, tot în viziunea lui Ostermeier, acum actorul s-a jucat, în „Hamlet", cu o replică-cheie a lui Shakespeare: „Ştim cine suntem, dar nu ştim cine putem deveni".

Actorii au mizat pe ideile postmoderne de hipercontemporaneitate, de trendy şi de cool, într-un adevărat spectacol de muzică şi entertainment, în decorul semnat de Jan Pappelbaum.

Canoane făcute ţăndări

Pe alocuri, interpretul lui Hamlet, Lars Eidinger, a exagerat şi a îngroşat prea mult linia bufonului, într-un mod de-a dreptul grotesc. Spectacolul lui Thomas Ostermeier a făcut ţăndări toate canoanele legate de Shakespeare.