Dezinformare la nivelul Consiliului Europei în privinţa drepturilor minorităţilor naţionale din România!
0Presa de ieri din ţara noastră anunţa în mod alarmist că reprezentanţii Comitetului consultativ pentru Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, organism specializat cu rol consultativ al Consiliului Europei, au dat publicităţii un raport destul de dur în privinţa modului în care autorităţile din ţara noastră înteleg să respecte şi protejze drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale din România.
Ceea ce nu s-au grăbit să prezinte jurnalistii români, prea preocupaţi întotdeauna să găsească senzaţionalul si acele ştiri negative care aduc audienţa este faptul că raportul Consiliului Europei conţine foarte multe aspecte neadevărate, preluate după bine-cunoscuta metodă “copy-paste” din aşa-numitele raporate din umbră, acele documente acuzatoare la adresa statului român realizate de diverse organizaţii ale minorităţilor, cu deosebire cele maghiare finanţate din banii Budapestei, rapoarte care evident prezentau o viziune cu totul deformată a realităţii în ceea ce priveste respectarea drepturilor minorităţilor naţionale.
Comunicatul de presă în legătură cu acest subiect îl regăsiţi aici
Dar oare care este adevăratul motiv pentru care membrii Comitetului consultativ au adoptat o asemenea atitudine? Lipsa de interes pentru cunoaşterea realităţii sau rea voinţă? Ceea ce nu spune presa din România este faptul că slovena Petra Roter, preşedintele Comitetului Consultativ care a elaborat raportul pentru România este o cunoştinţă apropiată a conducerii Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene/FUEN, acea organizaţie finanţată cu circa o jumătate de milion de euro de Budapesta anual pentru a elabora o legislaţie pentru minorităţi la nivelul Parlamentului European, prin intermediul proiectului de iniţiativă cetăţenească europeană “Minority SafePack”, prin care se încearcă facilitarea autonomiei etnice în Europa şi divizarea societăţii europene pe considerente etnice şi, implicit, reîntoarcerea Europei unite la epoca microsistemelor specifice evului medieval.
De altfel, Petra Roter a fost unul din principalii invitaţi ai FUEN la congresul organizaţiei din municipiul Cluj-Napoca (19.05.2017), aceasta susţinând de la tribuna sălii că drepturile de baza ale minorităţilor naţionale nu sunt garantate de statele gazdă, enumerând pe cele la educaţie, la folosirea liberă a limbii materne dar şi la reprezentare politică. De asemenea aceasta a susţinut că naţionalismul şi construcţia statelor naţionale reprezintă, cu adevărat, o ameninţare pentru societatea de azi! Detalii aici
Un asemenea discurs am putea spune, fără să greşim sau să dovedim rea voinţă, că Petra Roter se afla într-un mic conflict de interese pentru că s-a antepronunţat cu privire la viziunea ei asupra manierei în care drepturile minorităţilor naţionale sunt respectate, în general, la nivelul Uniunii Europene şi, în particluar, în România.
Lăsând deoparte interesele doamnei Petra Roter şi acţiunile FUEN, despre care am demonstrat in articiole anterioare că nu sunt străine de cele ale Federaţiei Ruse, trebuie să subliniem că ne place sau nu, de această dată Guvernul României a procedat într-un mod foarte corect şi profesionist, elaborând un raport documentat la raportul Consiliului consultativ care demontează, punct cu punct, aberaţiile cuprinse în documentul entităţii afiliate CoE. Poziţia Guvernului României o găsiti aici.
De exemplu, punctul de vedere al Guvernului României se referă la situaţia aberantă din raportul Comitetului consultativ în care se face referire la existenţa ţinutului secuiesc în interiroul României, dovadă totală a lipsei de respect şi profesionalism al persoanelor care au întocmit acest raport. Este evident faptul că într-un document oficial al unei instituţii europene nu se poate vorbi despre regiuni fictive, inventate pe timpul ocupaţiei sovietice a României, pentru a argumenta că autorităţile de la Bucureşti nu fac suficiente eforturi pentru protejarea membrilor minorităţii maghiare în acest caz. Imaginaţi-vă, de exemplu, cum ar fi ca membrii comitetului consultativ să sugereze Spaniei să ajute Catalonia să se desprindă definitiv şi irevocabil de Madrid! Sau să încurajeze flamanzii şi valonii din Belgia să rupă ţara în două!
O altă situaţie aberantă a aceluiaşi raport este dată de faptul că, pe de o parte se solicită României să stopeze segregarea etnică care are loc între elevii romi şi cei români, Bucureştiul fiind acuzat că nu întreprinde suficiente acţiuni pentru integrarea romilor in comunităţile româneşti dar, pe de altă parte, tot Bucureştiul este acuzat că nu permite segregarea etnică a elevilor maghiari de cei români, considerându-se că interacţiunea româno-maghiară ar dăuna dezvoltării identităţii maghiare. Şi asta în condiţiile în care România permite funcţionarea unui sistem aproape paralel de educaţie în limba maghiară şi pierdut de sub orice autoritate, în care tinerii sunt învăţaţi şi îndoctrinaţi în aceeaşi logică ultranaţionalistă medievală şi încurajaţi să se izoleze de restul populaţiei, ceea ce, pe termen lung, creează prejudicii majore tocmai minorităţii maghiare, prin separarea de restul societăţii, adâncirea necunoaşţerii limbii române de către generaţiile tinere, creşterea naţinalismului şi a xenofobiei, diminuarea şanselor tinerilor maghiari de a avea un acces echitabil pe piaţa muncii. Suntem de părere că această contradicţie în abordare si acest dublu standard practicat în cadrul aceluiaşi raport dovedeşte fie lipsa de profesionalism a autorilor acestui document sau, mai grav, interesul acestora de a demonstra că România nu reprezintă un standard în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor naţionale.
Mai departe, putem observa că acelaşi raport al Comitetului Consultativ sugerează României să se găndească la utilitatea recunoaşterii drepturilor colective pentru minorităţile naţionale, în condiţiile în care aceste drepturi nu sunt acceptate de dreptul internaţional, drept pe care Comitetul Consultativ îl reprezintă.
Nu în ultimul rând, Executivul de la Bucureşti combate punctul de vedere al Comitetului consultativ care spune că România nu are nici până in prezent adoptată o lege a minorităţilor naţionale, deşi aceiaşi raportori nu observă legislaţia extraordinar de bogată a ţării noastre în domeniul protejării drepturilor minorităţilor naţionale. Fără să mai vorbim de faptul că nu există nicio prevedere europeană care să facă referire la o astfel de lege, aşa-zisa recomandare a comitetului Consultativ fiind în sine o depăşire grosolană a mandatului legal pe care acest for îl are (Convenţia cadru privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale neavând vreo prevedere în acest sens, aşa cum la nivel european nu există o astfel de legislaţie) . Practic Comitetul consultativ solicită aplicarea formelor fără fond, crezând că o lege integratoare ar asigura, cu adevarat, protecţia indivizilor aparţinând unei minorităţi, fără să mai evidenţiem faptul că o lege dedicată unei categorii delimitate de populaţie încalcă toate principiile constituţionale, democractice şi antidiscriminare, prin faptul că generează o supra-categorie de populaţie, favorizată social în raport cu restul societăţii, ceea ce aminteşte oarecum de conceptul tragic al separaţiei rasiale.
Se încarcă comentariile...
