Concert din muzică de flaut şi live-painting cu Constantin Rusu, la ETAJ artist-run space VIDEO

0
0
Constantin Rusu, tânărul artist care va picta live sâmbătă
la ETAJ artist-run space     FOTOGRAFII: Facebook
Constantin Rusu, tânărul artist care va picta live sâmbătă la ETAJ artist-run space     FOTOGRAFII: Facebook

Un eveniment inedit are loc sâmbătă seară, pe 2 martie, de la ora 19.00, la deja celebrul (pentru tinerii artişti şi hipsteri bucureşteni) ETAJ artist-run space, din George Enescu 43. De data aceasta, pe ideea sinesteziei simţurilor şi a convergenţei artelor, veţi putea asista la un moment de pictură live al cunoscutului Constantin Rusu, membru al grupului ETAJ, acompaniat de un concert cu muzică de flaut susţinut de doi tineri artişti flautişti.

În niciun caz nu va fi vorba de ceva scorţos şi rebarbativ, gen Festivalul Enescu, pentru că toţi cei trei artişti implicaţi sunt foarte tineri şi deschişi la minte, dar cu nişte cariere în curs foarte dinamice şi la un nivel foarte înalt. Cei doi tineri muzicieni care se vor produce la ETAJ artist-run space sunt: Ştefan Diaconu – la flaut – şi, ca invitată, (şi mai tânăra, are doar 18 ani) Daria Tofănescu – tot la flaut.

O istorie a flautului

Conform organizatorilor, Ştefan Diaconu a construit un recital de flaut în cadrul căruia va interpreta, alături de Daria Tofănescu, piese muzicale din diferite perioade istorice, de la preclasic la contemporan. Compozitorii care vor fi interpretaţi sunt: Johann Sebastian Bach, Carl Philipp Emanuel Bach, Carl Joachim Andersen, Johannès Donjon, Claude Debussy, Dinu Lipatti, Doina Rotaru şi Katherine Hoover. Muzicienii vor expune diverse moduri de interpretare la flaut, care corespund diferitelor perioade istorice pe care le abordează. Ei vor recrea, prin sunet, un istoric al evoluţiei instrumentului“.

Aşadar, demersul nu constă doar într-o simplă acompaniere muzicală, la flaut, a unui act de live-painting, ci – în ideea necesarei convergenţe a artelor, despre care vorbeam – într-o familiarizare a artiştilor vizuali prezenţi (oricum, în numărul cel mai mare) cu tehnica şi istoria evoluţiei acestui instrument muzical, ştiindu-se că, în zilele noastre, fiecare tip de artist, de intelectual în general, tinde să fie concentrat, să se cantoneze / specializeze, pe „felia“ lui, fără a face prea multe excursuri în afara domeniului ales.

Aici, puteţi vizualiza un fragment de repetiţie, în cadrul căruia cei doi muzicieni interpretează ultima mişcare din Suita pentru două flaute, compusă de americana Katherine Hoover (1937-2018). Piesa va face parte din repertoriul recitalului.

Un artist al Săgeţii, al vectorului, al Sensului

În ce-l priveşte pe Ilina Schileru, a prezentat o impresionantă pânză, care „străjuia“ scările pe care se urcă la intrarea în sala de concerte.

Constantin Rusu

Artistul Constantin Rusu, în mijlocul atelierului său     FOTO: Adela Lorincz

Un leitmotiv al creaţiei artistului de până acum este semnul grafic al săgeţii, prezent în pânza imensă la care mă refeream, precum şi în evenimentul care va avea loc mâine seară. Să-l lăsăm pe artist să-şi explice intenţiile. „Folosesc un sistem de notaţie care are la bază Săgeata ca semn grafic, pentru a genera imagine. Folosesc acelaşi semn grafic pentru a transpune muzica în desen, cu tuş negru pe alb. Recitalul muzical va inspira o serie de desene, fiecare desen corespunzând unei piese interpretate de muzicieni. Gesturile muzicienilor îşi vor găsi rezonanţă în gestul plastic ce va genera desenul“, spune Constantin Rusu.

„Linia este un punct în mişcare. Săgeata relevă privitorului sensul mişcării, pe lângă rezultatul acesteia. Semnul săgeţii dă concreteţe fenomenului, însufleţeşte reprezentarea grafică a mişcării punctului. Gestul este intervenţia omului în timp. Gestul muzicianului şi gestul artistului vizual, prin care se generează conţinut artistic, se întâlnesc şi sunt însufleţite de o esenţă comună.“

De la Skema la frământările dostoievskiene

Aflat la vârsta dantescă (anul trecut a împlinit 31 de ani), unul dintre cei mai interesanţi artişti ai generaţiei sale, fiu la rândul său de artişti (tatăl său, Ilie Rusu, este un renumit ceramist), Rusu este un personaj dostoievskian, care trăieşte febra creaţiei şi îşi problematizează existenţa, aşa cum au făcut-o mereu artiştii demni de acest nume. Bântuit de demonii creaţiei, dar şi de cei existenţiali, ai luptei cu propriile tentaţii şi slăbiciuni, artistul se află la un punct de turnură al carierei sale, dincolo de care e posibil să îl aştepte o operă majoră. Aşa că, dacă sunteţi interesaţi de artă şi frumos, ar fi păcat să rataţi, sâmbătă seară, acest moment în care îl puteţi vedea pe artist la lucru, „în exerciţiul acţiunii“ – un fel de „(auto)portret al artistului as a young man“.

Constantin Rusu

Constantin Rusu, alături de o pânză care îl reprezintă     FOTO: Ateliere Deschise

Nu este însă singura ocazie, Constantin Rusu expunând destul de mult în ultima vreme. Pe scările Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), mai pot fi văzute în luna martie lucrările in situ ale mai tuturor artiştilor stradali importanţi din România post-2000, inclusiv ale sale (C. Rusu a fost şi graffer, sub pseudonimul de Skema), într-o operaţiune curatoriată de Mihai Zgondoiu. Iar joi, 7 martie, la clădirea Media One de pe Colţei, se va lansa galeria virtuală Eterogen, printr-o expoziţie unde artistul va fi şi el prezent cu lucrări, alături de încă alţi şase colegi de generaţie (vom reveni asupra acestui eveniment).

Ce „iaste“ acela „ekphrasis“-ul

Performance-ul de sâmbătă se va numi „Ekphrasis. Visual Music“. Dar să-i dăm cuvântul artistului, pentru ca să ne lămurească termenul.

Ekphrasis este un termen care provine din greaca veche, „εκφραζειν“ însemnând a merge până la sfârşit. Dacă în antichitate termenul făcea referire la „evocarea însufleţită a unui subiect dat“, sensul modern al acestuia evocă un procedeu prin care un mijloc artistic relaţionează cu alt mijloc artistic, în încercarea de a releva şi descrie esenţa şi forma operei de artă.

Ekphrasis ne pune în faţă o relaţie bazată pe sinergie. Astfel, o operă de artă este transpusă într-un alt mediu artistic generând un impact mai mare. Artiştii folosesc acest procedeu pentru a crea reflecţie, pentru a pune în lumină ceea ce omul nu a perceput prin mijlocul artistic iniţial de reprezentare a operei de artă. Se urmăreşte dezvoltarea şi intensificarea înţelesurilor acesteia.

Muzica presupune şi generează mişcare şi vibraţie. Gestul artistului dă conţinut vibraţiei, imprimă sens mişcării. Muzicianul coboară acolo unde conţinutul devine muzică. Imaginea presupune şi generează mişcare şi vibraţie. Aceasta înseamnă mai mult decât aparentul vizibil, presupune fenomene inexplicabile şi necuantificabile. Sunt infinite straturi şi structuri care animă o lucrare de artă vizuală, ce ţin de factorii generatori ai acesteia şi de oamenii care percep.

Sinergia dintre muzică şi arta vizuală este catalizatorul experimentului Ekphrasis, procesul desfăşurării implicând o dezvoltare simultană şi întrepătrunsă a acestor două planuri: muzica şi arta vizuală.“



Despre muzicienii invitaţi

Ştefan Diaconu – flaut

Ştefan Diaconu (foto)
s-a născut pe data de 25 septembrie 1990, în oraşul Rădăuţi, judeţul Suceava. La vârsta de 6 ani a început studiul pianului în cadrul Colegiului Naţional de Arte „Octav Băncilă“ din Iaşi, iar de la vârsta de 10 ani a studiat flaut sub îndrumarea profesoarei Emilia Sanda Ciobanu. Este absolvent al Universităţii de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală, secţia flaut, la clasa prof. Ion Bogdan Ştefănescu, şi al Facultăţii de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală, secţia dirijat orchestră, prof. Petru Andriesei. În anul 2017 a absolvit programul de masterat de orchestră al Academiei Regale de Muzică din Danemarca cu prof. Ulla Miilmann şi Anna Dina Larsen.

A obţinut numeroase premii la concursuri naţionale, dar şi internaţionale, cel mai recent fiind premiul II la concursul de muzică de cameră din cadrul DKDM Copenhaga în 2018. Ştefan a colaborat cu numeroase ansambluri de muzică contemporană (Profil, Archaeus, Icon Arts, Ars Ventus, Sonomania, devotioModerna), este membru fondator al cvintetului V COLORIS din Copenhaga şi ansamblului de flaute al Universităţii de Muzică din Bucureşti „Flaut Power“.

De asemenea, colaborează şi cu orchestre de stat sau private din ţară şi din străinătate, atât ca membru al acestora, cât şi ca solist (Orchestra simfonică din Norrekhoping, Suedia, Orchestra simfonică din Helsinborg, Suedia, Filarmonica din Copenhaga, Opera regală din Copenhaga, Danemarca, Orchestra de tineret din Danemarca, Orchestra de tineret din România, Orchestra Simfonică Naţională Română, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Bucureşti, Orchestra de Cameră Radio, Filarmonica din Gorzow – Polonia, Camerata Regală etc.).

Din martie 2018 deţine poziţia de prim flautist al orchestrei simfonice din Liban, iar din octombrie 2018 este doctorand în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Activitatea artistică se împarte între concertele simfonice, proiectele solistice şi de muzică de cameră pe care le desfăşoară în România şi în Danemarca, precum şi activitatea pedagogică pe care o desfăşoară atât în Liban, cât şi în România.

Daria Tofănescu – flaut

Daria Tofănescu (foto)
s-a născut în anul 2000 în oraşul Rădăuţi, judeţul Suceava. A început studiul flautului la vârsta de 9 ani, în orchestra de copii „Orquestra Geração“ (orchestra generaţiei) din oraşul Lisabona, unde a locuit pentru o perioadă de 10 ani. Acolo l-a avut ca profesor pe Bruno Santos, prim flautist al filarmonicii din Portugalia, iar un an mai târziu a intrat în clasa a V-a la Conservatorul de Muzică din Lisabona, unde a studiat intensiv cu João Pereira Coutinho.

La vârsta de 14 ani se întoarce în România şi urmează cursurile Colegiului Naţional de Arte „Ciprian Porumbescu“ din Suceava, unde a beneficiat de îndrumarea prof. Mihaela Săveanu. În anul 2018 a fost admisă pe primul loc la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, la clasa prof. dr. Ion Bogdan Ştefanescu. Daria este membră a ansamblului „Flaut Power“, cu care a susţinut recent un concert aniversar pe scena Ateneului Român, alături de Grigore Leşe şi Ion Bogdan Ştefănescu.

Mai multe despre ETAJ artist-run space aici: Profeţii „rudimentare“, la „etajul cu artişti“, aici: „Vernisaj pentru insomniaci“, prezentat de Ilina Schileru la ETAJ artist-run space, şi aici: Modreanu aduce „apocalipsul acum“ al armelor de foc de jucărie la ETAJ artist-run space

Constantin Rusu
Ştefan Diaconu
Daria Tofănescu
ETAJ artist-run space

Trei dintre „demonii“ de la Etaj: pictorii Radu Pandele, Mihai Coltofean şi Constantin Rusu     FOTO: Gabi Stamate

Constantin Rusu
Mai multe - Cultură

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite