Cărţi ale Svetlanei Alexievici traduse în română: volumul „Dezastrul de la Cernobîl“, al câştigătoarei de Nobel în 2015, interzis în Bielorusia

În luna iunie, volumul „Dezastrul de la Cernobîl“, scris de Svetlana Aleksievici, câştigătoarea Premiului Nobel în 2015, a fost publicat de Editura Corint. În România a mai apărut, în 1989, romanul „Războiul nu are chip de femeie“, de Svetlana Aleksievici, la editura Militară. Volumul „Timp second hand. Sfârşitul omului roşu“, scris de laureata Premiului Nobel, este în curs de publicare la editura Humanitas.

Scriitoarea belarusă Svetlana Aleksievici a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură 2015 pentru „scrierile ei polifonice, un monument închinat suferinţei şi curajului în vremurile noastreˮ, conform comunicatului dat publicităţii de Comitetul Nobel de la Stockholm.

Cărţi ale Svetlanei Alexievici traduse în română: „Războiul nu are chip de femeie“

Romanul "Războiul nu are chip de femeie", de Svetlana Aleksievici, a apărut la editura Militară, în 1989. Anul aceasta, editura Corint a anticipat puterea mesajelor transmise de cărţile Svetlanei Aleksievici, publicând în luna iunie  cartea "Dezastrul de la Cernobîl", în cadrul colecţiei Corint Istorie. Cartea, tradusă de profesorul Antoaneta Olteanu, beneficiază de o prefaţă bine documentată a istoricului Ion M. Ioniţă. Volumul "Timp second hand. Sfârşitul omului roşu", scris de Svetlana Aleksievici, laureată a premiului Nobel pentru literatură pe 2015, este în curs de publicare la editura Humanitas, în traducerea din limba rusă a Luanei Schidu.

Cărţi ale Svetlanei Alexievici traduse în română: „Dezastrul de la Cernobîl“

Volumul "Dezastrul de la Cernobîl .Mărturii ale supravieţuitorilor", de Svetlana Aleksievici, a câştigat National Book Critics Circle Award 2005 pentru carte de nonficţiune Premiul pentru Pace Erich-Maria-Remarque, 2001. Cartea a fost interzisă în Bielorusia.

„Explozia reactorului numărul 4 va deveni cel mai mare dezastru nuclear civil din istoria omenirii. Zona este o realitate în toată monstruozitatea ei. La fel ca în cartea SF a fraţilor Strugaţki, Picnic la marginea drumului, Zona este un infern pe pământ, guvernat de propriile legi. Aici dansează lumini deasupra câmpului, praful ridicat de vânt are culori ciudate, se nasc copii cu mutaţii genetice, populaţia a fost evacuată, regiunea, interzisă şi păzită de patrule militare, dar oameni stranii şi-au făcut din Zonă locul în care trăiesc. Ei sunt Călăuzele reale în Zona reactorului de la Cernobîl”, spune Ion M. Ioniţă

Umor incredibil de negru

„O istorie orală mişcătoare a catastrofei din 1986 de la reactorul nuclear de la Cernobîl, în care curajul fatalist şi stoic este dublat de un umor incredibil de negru. Jurnalista rusă Svetlana Aleksievici a înregistrat o serie de mărturii pe care le-a prezentat sub forma unor «monologuri», în stil romanesc, care zugrăvesc imaginea vie a atmosferei generale de nemulţumire de la sfârşitul perioadei comuniste, în care liderilor de partid agresivi, propagandei paranoice şi mobilizărilor haotice li se opun sarcasmul deprimant, gândurile amare şi abuzul de votcă.

Rezultatul este o radiografie de neuitat a sufletului rus”, a scris Publishers Weekly.

Alte cărţi ale Svetlanei Alexievici

Practicând genuri literare diverse, Svetlana Aleksievici s-a inspirat din activitatea depusă de Sophie Fedorcenko (1888 - 1959), o infirmieră devenită cunoscută graţie jurnalului ei de front, ce a documentat dramele trăite de soldaţii ruşi în timpul Primului Război Mondial, dar şi din lucrările scriitorului belarus Ales Adamovici (1927 - 1994), autor al unor lucrări documentare despre război. Timp de mulţi ani, s-a documentat şi a strâns materiale pentru prima ei carte, "U vojny ne ženskoe lico" ("Războiul nu are chip de femeie", 1985), ce a avut la bază interviuri cu câteva sute de femei care au luptat în Al Doilea Război Mondial.

Volumul ei "Černobyl'skaja molitva" ("Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor"), apărut în 1997, are ca subiect central dezastrul nuclear de la Cerbobîl şi consecinţele sale.

Pe de altă parte, volumul "Sinkovîe malciki" ("Copii de zinc", 1990) tratează subiectul războiului din Afganistan dus de fosta URSS din 1979 până în 1989. O altă lucrare a ei, "Zacearovannîie smertiu" ("Fermecaţi de moarte", 1994) se bazează, ca şi alte volume ale sale, pe interviuri. Cel mai recent volum al scriitoarei belaruse, intitulat "Vremia second hand" ("Timpuri second-hand", 2013) face parte din seria "Vocile Utopiei", prin intermediul căreia scriitoarea Svetlana Aleksievici doreşte să facă o sinteză pertinentă a vieţii sub regimul sovietic. Metoda ei de lucru a constat, în cazul acestei cărţi, în realizarea unui colaj de voci umane care relatează o epocă istorică, pentru a-i aprofunda conştiinţa. Din aceeaşi serie literară face parte şi romanul "Poslenie svideteli" ("Ultimii martori", 1985), scrie Mediafax.

Cine este câştigătoarea Nobelului în 2015

Svetlana Aleksandrovna Aleksievici s-a născut la Stanislav pe 31 mai 1948. Este scriitoare şi jurnalistă din Bielorusia, disidentă susţinută de PEN Club şi de Fundaţia Soros. A primit numeroase premii pentru Dezastrul de la Cernobîl, carte apărută în 1997, interzisă şi azi în Bielorusia, dar şi pentru alte lucrări ale sale. A publicat mai multe volume care s-au bucurat de apreciere, fiind traduse în numeroase limbi străine. Dintre acestea menţionăm: "U voinî nejenskoe liţo" /"Războiul nu are chip de femeie" (1985), "Ţinkovîe malciki /Copii de zinc (1989), "Zacearovannîie smertiu" /Fermecaţi de moarte" (1994), "Poslenie svideteli. Solo dlia detskogo golosa"/ "Ultimii martori. Solo pentru o voce de copil" (2004), "Vremia second hand" /"Timpuri second-hand" (2013).

Din cauza opiniilor sale disidente, Svetlana Aleksievici s-au autoexilat periodic, locuind în Italia, Franţa, Germania şi Suedia.