BAROMETRU Un sfert din români nu au cumpărat nicio carte în 2015 FOTO

Femeile tind să citească integral mai multe cărţi decât bărbaţii, se arată în studiul lansat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală

BAROMETRU 25% din populaţie, la nivel naţional, nu a cumpărat nicio carte în ultimele 12 luni, iar bărbaţii cumpără mai multe cărţi decât femeile, potrivit Barometrului de Consum Cultural 2015.

Distingând între eşantionul naţional şi cel din Bucureşti, poate fi observat că există o rată mai mare a persoanelor de la nivel naţional, 25%, care au declarat că n-au cumpărat nicio carte în ultimul an comparativ cu 6% în Bucureşti, potrivit „Barometrului de Consum Cultural 2015. Preferinţe, practici şi tendinţe“, care a fost lansat, luni, la Ministerul Culturii.

Majoritatea persoanelor se plasează în intervalul de achiziţie de 1-10 cărţi, pe ambele eşantioane: 66% la nivel naţional şi 78% pentru Bucureşti.
Distribuţia pe sexe plasează şi ea majoritatea femeilor şi bărbaţilor, indiferent de eşantion, în intervalul de 1-10 cărţi achiziţionate. La nivel naţional, bărbaţii prezintă un procent de 66%, iar femeile, 65%. În municipiul Bucureşti, precentele sunt mai ridicate pe ambele genuri - 77% atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Însă există şi o distincţie: la nivel naţional, femeile au procente mai mari pentru categoriile cu număr mai mare de cărţi, lucru ce este în acord cu rezultatele care evidenţiau că femeile, în medie, citesc cărţi mai des decât bărbaţii. Iar în funcţie de mediul de rezidenţă, achiziţia mai mare de cărţi tinde să fie asociată cu mediul urban.

Femeile citesc mai mult
Genul persoanelor diferenţiază cititul de cărţi: la nivel naţional, femeile tind să citească integral mai multe cărţi decât bărbaţii, deşi, în medie, ambele genuri sunt plasate majoritar în interval 1-10 cărţi -76% bărbaţi şi 70% femei.
Cei care preferă să achiziţioneze în mod personal, din magazine, 38%, la nivel naţional, şi 54% în Bucureşti. Se poate observa faptul că într-o proporţie mai mare femeile aleg să îşi cumpere personal cărţi - 43%, comparativ cu 32% pentru bărbaţi. De asemenea, este relevant şi faptul că într-o proporţie mai ridicată bărbaţii au declarat că nu cumpără cărţi pentru că nu citesc - 39%, comparativ cu 32% pentru femei. Dintre persoanale din mediul rural, 46% au menţionat că nu cumpără cărţi pentru că nu citesc, comparativ cu 27% din urban. Iar mediul rural prezintă şi procente mai mici pentru achiziţionarea personală de cărţi - 29% comparativ cu 45% pentru urban.

Sondaje reprezentative

„Barometrul de Consum Cultural 2015. Preferinţe, practici şi tendinţe, cel mai important şi mai amplu studiu de consum cultural din România, a fost lansat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală. Culegerea datelor a fost efectuatǎ de Centrul de Sociologie Urbanǎ S.C. Curs Srl în perioada 5 - 22 noiembrie 2015. Studiul foloseşte date de sondaj reprezentative la nivel naţional. Eşantionul naţional a avut un volum de 1067 de persoane cu vârsta de 14 ani şi peste, având o marjǎ teoreticǎ de eroare de +/– 3%, la un nivel de încredere de 95%. A fost inclus şi un sub-eşantion de 400 de persoane reprezentativ pentru Bucureşti, cu o marjǎ teoreticǎ de eroare de +/- 4,9% la un nivel de încredere de 95%. Topul preferinţelor de consum non-public la nivel naţional se pǎstreazǎ la fel ca în ultimii zece ani pentru frecvenţa de 1-2 pe sǎptǎmânǎ sau mai des.

Potrivit Barometrului, aproximativ 55% din populaţie consideră că instituţiile publice de cultură desfăşoară o activitate importantă pentru comunitate, 58% dintre tineri au participat la evenimente dedicate artelor vizuale desfăşurate pe stradă, iar consumul de muzică clasică a crescut cu 7% în 2015, comparativ cu 2010, în timp ce 79% dintre respondenţi nu au ştiut să numească niciun artist vizual contemporan, iar 80% din populaţie nu a fost niciodată la cinematograf în ultimul an.
Lucrarea este structurată în opt capitole ce abordează teme precum: management cultural, consum cultural non-public, piraterie digitală, arte vizuale, consum de film şi cinema, tineri şi creativitate, participare la festivaluri, consum cultural în spaţiul public. Acestea reflectă dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească de astăzi şi modul în care populaţia se raportează la sectorul cultural, rezultatele devenind esenţiale în dezvoltarea strategiilor locale şi regionale.