Comorile tehnicii romanesti - claie peste gramada intr-o ruina din Capitala

Muzeul Tehnicii "Dumitru Leonida" din Parcul Carol din Bucuresti sta sa se darame peste vizitatori si exponate. Ridicata in urma cu circa 100 de ani, cladirea a supravietuit cutremurelor din '40 si

Muzeul Tehnicii "Dumitru Leonida" din Parcul Carol din Bucuresti sta sa se darame peste vizitatori si exponate. Ridicata in urma cu circa 100 de ani, cladirea a supravietuit cutremurelor din '40 si '77, dar nu a fost consolidata niciodata. Din 1985, tavanul este sprijinit de niste bare de fier, iar temelia se scufunda. Ministerul Culturii nu pare interesat de soarta cladirii, care adaposteste piese de patrimoniu de zeci de milioane de euro.
Aparate si masini care mai functioneaza si dupa 100 de ani
In 1882, cand Thomas Alva Edison inaugura prima centrala electrica din lume, intr-o magazie de pe Calea Victoriei din Bucuresti era pusa in functiune o alta centrala electrica ce alimenta lampile cu arc din gradina Palatului Regal, exteriorul Teatrului National, Cismigiul si Palatul Cotroceni. Tramvaiul electric a circulat prin Bucuresti din 1894, la numai un an dupa ce a fost pus in functiune, pentru prima data in lume, in Anglia si Austria. Dinamurile Brush, componente ale centralei din Calea Victoriei, dinamul Edison, care a alimentat inca din 1887 Teatrul National si motorul primului tramvai electric, se mai pastreaza inca la Muzeul Tehnicii. Alaturi de ele, poate fi vazut unul dintre primele automobile care au circulat prin Capitala - un soi de trasura cu ghidon si rezervor de benzina, cu lampi de acetilena pe post de faruri - considerat o adevarata comoara pe roti, la vremea lui, prin 1888. Cei care se plang astazi de colectarea gunoaielor pot sa admire prima masina de gunoi care a circulat prin Capitala, un mastodont care facea atata zgomot incat a fost retras de municipalitate la scurt timp dupa inaugurare, in urma plangerilor locuitorilor. Printre ciudatenii, se numara si automobilul cu forma aerodinamica, primul de acest fel din lume, inventat de Aurel Persu. Construit in 1923 si brevetat in 1924, automobilul atingea o viteza fantastica pentru acea vreme - 100 de kilometri la ora. Privita dinspre bot spre coada, masina aduce cu o picatura de apa in cadere. Prototipul n-a intrat in productia de serie, dar inventatorul a parcurs cu el peste 100.000 de kilometri. Este si in prezent in stare de functionare. Pe langa acestea, unul din primele automobile ecologice din lume pe baza de curent electric, construit in 1910, dar inca functional; motorul sonic inventat de Gogu Constantinescu; electroscopul Dragomir Hurmuzescu, folosit si in laboratoarele din Paris ale sotilor Curie; primul aparat de zbor individual din lume realizat de Justin Capra; primul laser romanesc si al doilea din lume realizat de fizicianul Ion Agarbiceanu; pilele Karpen cu electrozi din aur si platina care furnizeaza energie electrica din anul 1954, realizate de Vasilescu Carpen, si multe altele sunt inghesuite de muzeografi pe firimitura de spatiu functional care a mai ramas din Muzeul Tehnic.
Solutia - un parc "aspirator de turisti"
Cum mare parte din cele 5.000 de piese, din care 300 de valoare exceptionala, din patrimoniul Muzeului Tehnic sunt inca functionale, expunerea lor in spatii adecvate ar putea atrage o multime de vizitatori. Spre comparatie, Muzeul Tehnic din MUnchen, cel care l-a inspirat pe Dimitrie Leonida atunci cand a pus bazele Muzeului Tehnic din Bucuresti, este vizitat anual de 1,5 milioane de vizitatori. Al nostru, in ciuda exponatelor de mare valoare, nu este vizitat de mai mult de 15.000 de oameni pe an, in majoritate elevi, deoarece multe piese sunt inca functionale, iar copiii pot testa pe ele legile fizicii. Anul acesta, Asociatia Generala a Inginerilor din Romania, Sectia de stiinte tehnice a Academiei Romane, Academia de Stiinte Tehnice din Romania, Universitatea Politehnica Bucuresti, Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Universitatea de Constructii din Bucuresti, Institutul "Carpati" si specialisti de la Muzeul Tehnic au elaborat un proiect numit Parcul National al Stiintei si Tehnicii. Proiectul propune ridicarea unui complex muzeal modern in incinta Parcului Carol, in care ar fi puse in valoare atat monumentele din parc, cat si exponatele Muzeului Tehnic. Parcul National al Stiintei si Tehnicii ar urma sa cuprinda un Muzeu al Transporturilor, gazduit in cladirea Garii Filaret, restaurata si consolidata, o sectiune de stiinte astronomice, Planetarium si fizica pamantului, in cadrul Institutului de Stiinte Astronomice si al Institutului de Fizica Pamantului, o alee a ilustrilor reprezentanti romani ai stiintei si tehnicii, exponate aerospatiale, feroviare, rutiere, exponate nautice instalate pe lac etc. Totodata, Parcul ar avea si un spatiu pentru spectacole si manifestari tehnico-stiintifice la Arenele Romane, puncte de informare si relaxare, locuri de joaca si atractii pentru copii, un circuit de transport cu vehicule speciale de tip nacele monorai, vehicule electrice sau plan inclinat, parcare pentru vizitatori. Nota de plata a acestui proiect a fost fundamentata ca in regim de avarie. Minimul investitiilor se ridica la 4.800.000 de euro pentru consolidarea, restaurarea si modernizarea cladirilor existente, 4.810.000 de euro pentru constructii noi, 2.500.000 de euro - amenajari parc, 5.000.000 de euro - amenajari muzeistice, 2.500.000 de euro pentru muzeul virtual, inclusiv Planetarium. Initiatorii proiectului se bazeaza pentru finantare pe surse de la bugetul de stat, venituri extrabugetare provenite din taxe, chirii, manifestari tehnico-stiintifice, donatii si fonduri UNESCO. Pana la gasirea surselor de finantare este insa necesara promovarea proiectului printr-un act normativ. Presedintele Ion Iliescu si-a manifestat sprijinul pentru aceasta, dar, din partea Ministerului Culturii, initiatorii n-au primit deocamdata nici un semn. De altfel, acest minister pare sa nici nu stie de existenta Muzeului Tehnic. In prezent, intretinerea si paza acestuia sunt finantate din mila de Electrica SA, care nici macar nu-si poate deduce aceste cheltuieli din impozitul pe profit.