Ce să nu îi spui unei persoane care se luptă cu cancerul. Sfaturile unei femei care a învins boala

Rachele Chaar, o supravieţuitoare a cancerului în vârstă de 25 de ani, a povestit pe blogul The Huffington Post ce nu este indicat să îi spui unei cunoştinţe sau unei persoane apropiate care are cancer. Pentru scrierea materialului, Chaar a colaborat cu mai multe persoane care se luptă cu cancerul în acest moment sau care l-au învins.

Atunci când au aflat că suferă de cancer, mai multe persoane din jurul lui Rachele Chaar s-au simţit stânjenite încercând să spună cuvintele potrivite. Deşi majoritatea oamenilor sunt bine intenţionaţi şi spun lucruri pe care le consideră pozitive sau inofensive, uneori acestea au efectul opus, a explicat Chaar. Motivaţia tinerei pentru a scrie a venit din dorinţa de a crea legături între oameni, dar şi de a înlătura stigmatul şi jena care apar în momentul în care cineva mărturiseşte că are cancer.

1. Măcar ai „cancerul bun“

Rachele a fost diagnosticată cu Limfomul Hodgkin, un cancer al sistemului limfatic, un limfom cu potenţial curabil şi care prezintă caracteristici histologice, biologice şi clinice particulare. Foarte mulţi oameni i-au spus că are un „cancer bun“, inclusiv doctori, pentru că, aşa cum arată statisticile, acest tip de cancer are o rată de vindecare mai mare, fiind foarte probabil ca persoana în cauză să se vindece după câteva luni de chimioterapie.

„Totuşi, după recidivare, în niciun caz nu am simţit că aveam «cancerul bun». Chiar şi cei care nu vor recidiva după tratament vor avea mereu teama că boala va reapărea. Fiecare control şi fiecare radiografie va fi terifiantă, mereu te vei întreba dacă a revenit. Deci nu, nu există «cancer bun», a explicat Chaar.

2. Chimioterapia te omoară. Ai încercat medicina alternativă?

Această întrebare este una dintre cele mai deranjante pentru majoritatea pacienţilor bolnavi de cancer cu care Chaar a discutat.

„Vă rog, nu-i sugeraţi aşa ceva cuiva care se luptă cu cancerul. Nu vrem să auzim despre vreun fruct magic din Mexic care va omorî celulele cancerigene“, a mai spus ea.

Tânăra a mai atras atenţia că, de regulă, videourile şi articolele care promovează medicina alternativă sunt intitulate „leacul pentru cancer despre care doctorii nu vor să ştii“, fără ca măcar să menţioneze despre ce tip de cancer este vorba. „O dietă magică care distruge toate tipurile de cancer“, a ironizat Chaar aceste materiale.

Problema cu astfel de lucruri, a mai precizat ea, este că perspectiva chimioterapiei, a radiaţiilor şi a operaţiilor este şi aşa absolut îngrozitoare pentru majoritatea oamenilor şi, în mod evident, de teamă, mulţi ar face orice ca să evite astfel de tratamente, motiv pentru care ar cumpăra aceste „tratamente miraculoase“ care nu au niciun efect. Mai mult, a punctat Chaar, nu există studii serioase care să dovedească că te poţi vindeca de cancer folosind alte tratamente decât pe cele ale medicinei moderne. Astfel, mulţi ajung să moară de o boală pentru care ar fi putut fi trataţi.

„În loc să spuneţi de medicina alternativă, sugeraţi medicina complementară (dar întotdeauna cu aprobarea doctorului). Medicina complementară este folosită împreună cu (nu în loc de) medicina modernă şi poate fi folosită pentru a atenua efectele secundare ale tratamentelor pentru cancer“, a mai explicat Rachele.

3. De ce/ cum te-ai ales cu cancerul?

Problema cu o astfel de întrebare este că, implicit, se insinuează că cel care are cancer ar fi putut să facă ceva pentru a-l preveni, lucru pe care cineva care se luptă cu o boală care îi ameninţă viaţa nu şi-ar dori să-l audă.

Deşi este înspăimântător faptul că oricine ar putea avea cancer şi deşi toată lumea şi-ar dori să îi afle cauzele, acesta nu este un motiv, atrage atenţia Chaar, să întrebi pacienţii cum anume cred că l-au dobândit, „ca şi cum ştiu motivul, dar nu vor să îl spună“.

Chiar dacă se ştie că anumite tipuri de cancer sunt asocitate cu anumiţi factori de risc, încă se fac studii pentru a înţelege cum ar putea fi prevenită o astfel de boală.

„Adevărul este că nu există un stil de viaţă care să te protejeze în mod garantat de cancer“, a spus Racheele Chaar.

Aceasta  a luat exemplul fumătorilor. Deşi se ştie că aceştia au un risc crescut de a dezvolta cancer la plămâni, există şi cazuri de nefumători care au ajuns să îl dezvolte.

Tot ce poţi face, a mai punctat ea, este să duci un stil de viaţă cât mai sănătos, cu o dietă echilibrată şi în care să faci multe exerciţii.

4. Vei fi bine

Racheele Chaar consideră că există două motive pentru care oamenii nu ar trebui să spună aşa ceva unui bolnav de cancer. Primul este faptul că nu au de unde să ştie că într-adevăr va fi aşa, fiind deci indicat să nu se asume acest lucru. Cel de-al doilea motiv este că o astfel de replică sună ca şi cum persoana care o spune diminuează o situaţie despre care ştie foarte puţine.

„Mai bine spuneţi-le cât de curajoşi sunt pentru că înfruntă boala sau doar arătaţi-le dragostea şi sprijinul vostru, spunând pur şi simplu «Sunt aici pentru tine»“, a adăugat ea.

5. Deci eşti bine acum? Eşti normală?

Pentru cineva care a avut de-a face cu cancerul, conceptul de „normal“ nu mai e clar pentru că, după cum spune Chaar, „viaţa s-a întors cu susul în jos cât ai clipi“. Odată cu cancerul, atât ea, cât şi priorităţile sale s-au schimbat.

„Vorbesc pentru toţi pacienţii cu cancer când spun asta. Nu am nicio idee ce mai înseamnă «normal»…“, a mai spus ea.

Lupta cu cancerul, a mai explicat tânăra, constă în două stadii: primul - lupta cu boala în sine, iar apoi continuarea - lupta cu consecinţele. Chiar dacă i s-a spus că s-a vindecat şi chiar dacă arată sănătoasă, a mai punctat ea, acum trebuie să se descurce cu bagajul fizic şi emoţional care vine odată cu cancerul.

„Acum că războiul s-a sfârşit, am rămas cu cicatrici fizice (unele dintre ele m-au mutilat) cu care acum trebuie să trăiesc. Mai mult, mi-am consumat fiecare fărâmă de energie în timpul tratamentului, pentru a lupta împotriva efectelor secundare şi pentru a fi pozitivă şi fericită pentru a putea depăşi întreaga situaţie, iar acum că s-a sfârşit, energia mea este folosită pentru a face faţă aspectului psihologic a ceea ce am trăit“, a mai explicat Chaar.

Aceasta a mai explicat că atât ea, cât şi alţi pacienţi cu care a discutat au trecut printr-o perioadă de depresie după remisie. Deşi majoritatea oamenilor se aşteaptă ca într-un astfel de moment pacienţii să sară în sus de bucurie. Chaar spune că, în mod evident, se bucură că au supravieţuit, dar „au de pus toate pisele la loc“, căci e deprimant să fii luni de zile blocat în casă, prea bolnav pentru a-ţi vedea de viaţă, în timp ce toţi prietenii îşi iau diplomele, îşi iau slujbe sau petrec. În loc de o astfel de întrebare, recomandă ea, cel mai bine este să întrebi: „Cum te recuperezi?”

6.  Rămâi pozitiv

Chaar povesteşte că şi ea le-a spus acest lucru unor persoane care se luptau cu cancerul pentru că ea consideră că o gândire pozitivă îl ajută pe pacient să se trezească în fiecare dimineaţă şi să meargă la tratament în ciuda faptul că ştie cât de oribil e.

„Să rămân pozitivă e ceea ce m-a ajutat să trec peste“, spune ea.

Totuşi, o astfel de replică poate fi luată şi într-un sens negativ de cineva care are cancer pentru că implică să te aştepţi ca acesta să nu fie trist sau nervos sau să plângă pentru că trebuie să fie „pozitiv“ tot timpul, ceea ce pentru mulţi oameni, dar mai ales pentru bolnavii de cancer, e imposibil.

Chaar propune ca bolnavii să fie încurajaţi spunându-li-se „să rămână puternici”, care implică faptul că aceştia pot să plângă sau să enerveze, dar apoi se ridică pentru a continua lupta.

7. E ceva ce pot să fac pentru tine?

Dacă întrebi „pot să te ajut cu ceva?” e prea general, iar răspunsul va fi, cel mai probabil, „sunt bine, mulţumesc“. Cel mai bine este să fii specific, consideră Chaar.

„Dacă ştii că persoana este obosită, întreabă «Pot să fac cumpărăturile pentru tine? Pot să-ţi rezolv comisioanele? Mi-ar plăcea să-ţi pregătesc masa săptămâna asta, e ceva anume ce ţi-ai dori să mănânci? Pot să vin la chimioterapie cu tine?»“, exemplifică tânăra.

8. Privirea plină de milă

Deşi este normal să ne simţim prost pentru cei care luptă cu cancerul, este foarte important să nu avem o privire care să arate că ne este milă pentru că este jignitor, atenţionează Chaar. Există o diferenţă, punctează ea, între a te simţi prost pentru cineva care este într-o situaţie dificilă şi a-ţi fi milă de ei.

9. Să nu spui nimic

„Cancerul mi-a arătat cine îmi sunt prietenii reali şi familia“, spune Racheele Chaar.

Au fost oameni care nu au vorbit deloc cu ea, pentru ca, mai târziu, aceştia să o contacteze şi să îşi ceară scuze, explicând că nu ştiau ce să îi spună. Totuşi, este mai bine să spunem „Chiar nu ştiu ce să spun“ decât să rămânem tăcuţi.

10. Să îi tratezi diferit

După ce o persoană este diagnosticată cu cancer, este conştientă că viaţa ei se va schimba radical, iar ultimul lucru de care are nevoie în astfel de momente este ca familia şi prietenii să înceapă să o trateze diferit.

Persoanele care se luptă cu cancerul, explică Chaar, vor să se simtă normal şi ca şi cum nu s-a  schimbat nimic. Bineînţeles, trebuie să fim atenţi dacă avem un apropiat bolnav şi să îl observăm: dacă are o zi mai proastă decât de regulă este evident că nu ar trebui să vorbim despre problemele noastre.