Rezervațiile de bujori din România care oferă adevărate spectacole naturale în luna mai FOTO
0Chiar dacă în Dobrogea întâlnim cele mai multe rezervații de bujori, floarea națională a României poate fi admirată și în alte zone ale țării.
Unic în Europa, bujorul românesc are un loc aparte în cultura locală a localității Băneasa din județul Galați. În fiecare an, în Pădurea Breana-Roșcani este organizată Sărbătoarea Bujorului – pentru unii motiv de distracție, pentru alții de îngrijorare, căci oamenii ar culege bujori din zonă, chiar dacă acest lucru este interzis prin lege. Situată în apropierea satului Roșcani, zona pădurii se întinde pe o suprafață de 153 de hectare, fiind o rezervație naturală în care bujorii și pădurea de stejari creează un spațiu aproape magic, ce inspiră la conectarea cu natura și încărcarea cu energie pozitivă. Legenda locală spune că bujorii roșii au apărut aici în urma sângelui vărsat de oștenii moldoveni căzuți la Roșcani în 1574, atunci când Ioan Vodă cel Viteaz a fost înfrânt de turci.
În apropierea ariei protejate, poate fi vizitată Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din satul Roșcani, un lăcaș de cult renumit pentru forma atipică, dar mai ales pentru picturile cu teme asemănătoare cu cele de pe zidurile unor mănăstiri din Moldova: Moldoviţa, Suceviţa sau Voroneţ. Construcția actualei biserici din cărămidă a fost finalizată în 1827, fiind ridicată probabil pe locul unei foste bisericuțe din lemn. Cei care ajung în lăcașul de cult pot observa că, din punct de vedere arhitectural, biserica are un plan treflat, fiind mai larg pe latura de vest, și conține un pridvor pentagonal. Deși în exterior nu are turle, în interior are o cupolă în formă de calotă situată pe naos. Interiorul păstrează și astăzi catapeteasma originală din lemn pe care pot fi observate elemente neoclasice, iar pictura murală este realizată în stil neobizantin.
La plimbare prin poiană
Bujorul românesc își etalează frumusețea și în județul Dolj, respectiv în Poiana Bujorului din Pădurea Plenița, de asemenea arie protejată de interes național. Rezervația este situată la aproape 60 de kilometri de Craiova, la granița cu județul Mehedinți, aflându-se într-o zonă de câmpie. Și în Plenița se organizează în fiecare an Sărbătoarea Bujorului, ajunsă în 2024 la cea de-a 54-a ediție. În această perioadă a anului, sute de turiști merg în zonă să se bucure de spectacolul naturii, de mirosurile îmbietoare și tabloul natural plin de culori. „Rezervația de bujori sălbatici, unică în peisajul României, este dispusă pe o suprafață de aproximativ 50 de hectare, iar în perioada de înflorire este o adevărată feerie. Pădurea adăpostește o varietate de bujor sălbatic, denumit Paeonia Peregrina“, se arată pe site-ul Discover Dolj. Turiștii sunt îndemnați să se bucure de frumusețea naturii, însă să nu încerce să ia cu ei acasă o „mică amintire“ sub forma unui bujor, căci acest lucru este interzis prin lege, iar cei care se încumetă să culeagă această floare riscă amenzi de mii de lei. În zonă pot fi făcute diverse trasee prin pădure atât la pas, cât și cu bicicleta.
Zau de Câmpie
O altă rezervație care în această perioadă a anului prinde cu adevărat viață este Rezervația botanică de la Zau de Câmpie, județul Mureș, aflată la limita de graniță cu județul Cluj. Se pare că bujorul de stepă ar fi ajuns aici în urmă cu 10.000 de ani. Denumit științific Paeonia tenuifolia, bujorul de stepă apare și la altitudini de peste 450 de metri. În această rezervație se găsesc 350 de specii de plante rare, unele endemice sau protejate, care se întind pe o suprafață de aproape 3,5 hectare.
În apropierea rezervației de bujori pot fi vizitate și câteva obiective turistice precum Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului“ din Valea Largă construită în secolul al XVII-lea, Biserica reformată din Zau de Câmpie ce datează din 1883, ansamblul Castelului Ugron (alcătuit din castel și parcul dendrologic) – monument istoric, așezarea de la Zau de Câmpie, necropola din satul Valea Largă, precum și situl Zau de Câmpie, inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000. Anul acesta a fost organizat pentru prima dată Festivalul Bujorului la Castelul Ugron, iar vizitatorii au putut admira bujorii, chiar dacă, din cauza vremii, au înflorit prea devreme, unii dintre ei chiar din luna martie.
Bujorul de Comana
Bujorul nu lipsește nici din zona de sud a țării, regăsindu-se în Parcul Natural Comana din județul Giurgiu, la mai puțin de o oră distanță de București. Rezervația de bujori se află în Pădurea Padina Tătarului, având o suprafață de 231,44 hectare. În cadrul acesteia a fost deschis și un traseu turistic ce poate fi străbătut inclusiv cu bicicleta.
Cei care vor să se bucure de natură pot urma cu bicicleta un traseu de aproximativ 23 de kilometri ce străbate Rezervația de ghimpe Oloaga Grădinari și Rezervația de Bujori Padina Tătarului, ambele făcând parte din Parcul Natural Comana. De asemenea, în zona aflată la aproape 40 de kilometri de București se regăsesc și alte obiective turistice. Iubitorii de aventură se pot bucura de senzații tari în Parcul de aventură Comana, unde pot face trasee sau escaladă prin copaci sau se pot da cu tiroliana. „Atracția principală a Parcului de Aventură o constituie Cascada de Tiroliene (10 tiroliene prin copaci) și tiroliana peste lac de 130 de metri ce îi poartă pe cei mai curajoși deasupra lacului Casei Comana, o experiență la înălțime ce oferă un plus de adrenalină și o priveliște uluitoare. Anul 2021 a adus cu sine inaugurarea Tirolienei Dragonului de 300 de metri ce pornește din Turnul Soarelui de la o înălțime de 20 de metri deasupra lacului Casa Comana“, se menționează pe site-ul Casei Comana.
De asemenea, în apropierea Rezervației naturale de bujori pot fi vizitate Mănăstirea Comana, Casa Memorială „Gellu Naum“, Fântâna lui Vlad Țepeș (Izvorul cu cuc) și locul în care a fost ucis, Delta Neajlovului – unde poți face o plimbare cu caiacul –, Moara de hârtie – un muzeu-atelier –, precum și Observatorul Ornitologic Comana. Cei care vor să petreacă mai multe zile în zonă au la dispoziție diverse opțiuni de cazare.
Bujorul românesc, sub protecția legii
Chiar dacă bujorul este floarea națională a României de doar doi ani (începând din 2022), demersurile pentru atribuirea acestui statut au început încă din 2013. Abia nouă ani mai târziu, Parlamentul României aproba legea prin care „se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Națională a României“. În România există mai multe rezervații naturale de bujor românesc sau de pădure, dar și de bujor de stepă. În fapt, în flora din România întâlnim cinci specii de bujor care cresc spontan sau în rezervații naturale protejate prin lege, dar și trei specii cultivate care au peste 100 de varietăți și soiuri.
Foto: Shutterstock
Se încarcă comentariile...
