5 locuri din lume în care femeile nu au voie să calce: blestemul care le împiedică să intre într-o mănăstire din România FOTO VIDEO
0
În lumea largă există încă locuri în care prezenţa femeilor nu este dorită, interdicţie care în cele mai multe cazuri are legătură cu păstarea unor tradiţii religioase. Unul dintre ele se află la noi în ţară, fiind considerat un fel de Athos românesc.
Mănăstirea Frăsinei
Aflată în comuna Muereasca, la 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, Mănăstirea Frăsinei este singura mănăstire ortodoxă din România în care accesul femeilor este interzis prin legamânt. Biserica Mănăstirii Frăsinei poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, ansamblul de clădiri, în formă de cetate, fiind ctitorit de Sfântul Ierarh Calinic.
Interdicţia privitoare la femei a fost impusă de duhovnicul şi episcopul Calinic după o periodă de doi ani în care s-a rugat pe muntele sfânt Athos, din Grecia, unde femeile nu au avut niciodată acces.
Femeile sunt ţinute la distanţă de mănăstire nu în urma vreunui control riguros, ci de legământul, pe care mulţi îl consideră blestem, lăsat de Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, la 17 ianuarie 1867, şi gravat pe o piatră aşezată la doi kilometri de mănăstire.
„Acest sfânt locaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbavia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor tot fericitul bine”, după cum spune legământul.
Muntele Athos
Poate cel mai cunoscut loc unde femeile nu au voie să păşească, Muntele Muntele Athos sau Muntele Sfânt, a devenit o destinaţie importantă pentru turismul religios, fiind loc de pelerinaj. O tradiţie străveche numită avaton, care înseamnă „neumblat”, acţionează ca un fel de graniţă naturală a Sfântului Munte dincolo de care femeile nu pot trece. Pe insulă nu se află nici măcar animale de sex feminin, cu excepţia pisicilor, găinilor şi păsărilor sălbatice.
Legenda Sfântului Munte spune că atunci când corabia în care se afla Maica Domnului s-a apropiat de ţărm, toţi idolii din munte au căzut cu feţele la pământ, sfărâmându-se în mii de bucăţi. Maica Domnului a coborât pe mal şi, pentru că i-a plăcut locul, l-a binecuvântat şi L-a rugat pe Fiul ei să-i dăruiască aşezarea.
După ce le-a vorbit despre Hristos, botezându-i, Maica Domnului le-a spus locuitorilor de aici: „O, fii luminaţi, ascultaţi: acest loc a fost sortit mie de către Fiul meu şi Dumnezeul vostru. Voim însă, nu veţi mai rămâne mult aici, pentru că pe muntele acesta voi trimite bărbaţi din toată lumea, ca să vieţuiască în curăţie, după chipul îngerilor.“ Astfel, pe Muntele Athos este permisă prezenţa spirituală a unei singure femei: Maica Domnului.
Calugării au sfinţit locul cu rugaciunile şi sângele lor şi tot călugării au decis ca "avaton-ul" să rămână valid, indiferent de legile si poftele lumii păgâne, după cum se arată pe crestinortodox.ro. Avatonul se păstrează nu numai în Mănăstirea Frăsinei din România, ci şi în Mănăstirea Sfăntul Visarion – Dosikou din Grecia sau Mănăstirea Sfântul Sava cel Sfinţit din Israel. În ciuda demersurilor făcute pentru ca acesul femeilor să fie permis pe Muntele Athos, inclusiv la nivelul Parlamentului European, între 2002 şi 2003, acest lucru nu s-a întâmplat. De-a lungul timpului, mai multe organizaţii feministe au încercat să ridice interdicţia, care datează din Evul Mediu (1054) şi a cărei nerespectare se poate plăti cu închisoare între două şi 12 luni.
FOTO Arhiva
Muntele Omine, Japonia
Nici liniştea călugărilor de pe muntele Omine, din Japonia, nu poate fi tulburată de femei. Numai bărbaţilor li se permite să vină în pelerinaj şi să escaladeze muntele pentru a vizita templul de aici. “Accesul femeilor interzis. Regulile Sfântului Munte Ominesan interzic accesul femeilor dincolo de această poartă, potrivit tradiţiilor religioase. Templul Ominesanji” este mesajul cu care sunt întâmpinaţi vizitatorii la începutul ascensiunii.
De peste 1.300 de ani, lucrurile au rămas la fel, iar templul budist nu a a primit vreodată vizitatoare. Accesul femeilor a fost interzis pentru a le face mai uşoară misiunea spirituală călugărilor şi mai ales tinerilor ucenici care trebuie să lase deoparte tentaţiile lumii obişnuite, cum este şi sexul.
FOTO alljapantours.com
Mormintele sacre Haji Ali Dargah, India
În Mumbai, India, femeile nu pot intra în zona mormintelor sacre Haji Ali Dargah Shrine, deşi a devenit o destinaţie turistică foarte căutată, unde pot veni pâna la 20.000 de turişti pe zi.
FOTO YouTube
Templul Sabarimala, Kerala, India
Acest centru hindus de pelerinaj din muntele vestic Ghat al Indiei adaposteşte templul Sastha. Călugării au stabilit că orice femeie până la vârsta menopauzei, de regulă între 10 şi 50 de ani, nu are voie să intre în lăcaşul de cult, pentru că va întina locul. Conform credinţei religioase, menstruaţia femeilor este sinonimă cu impuritatea. Tempul este un loc important de pelerinaj, cu o medie de 10 milioane de vizitatori anual. Femeile aflate la menstruaţie nu au voie să intre nici în templele hinduse din Indonezia, India şi Bali.
FOTO tarunmitra.in
Se încarcă comentariile...
