Cine este femeia care a revoluționat mersul cu mașina. Povestea incredibilă a primei excursii cu automobilul
0Curajul unei femei a revoluționat întreaga industrie automobilistică. Bertha Benz, „mama” uneia dintre cele mai celebre mașini de lux din Europa, a fost prima femeie care a făcut o călătorie lungă la volanul unei mașini, reușind să inoveze incredibil întreaga infrastructură și industrie auto.

În secolul al XIX-lea, Europa se afla în plină Revoluție Industrială, un proces complex care a schimbat definitiv soarta lumii. A fost o epocă în care au fost redefinite clasele sociale, raporturile dintre acestea, tipul de economie, mijloacele de transport, întreaga viață a oamenilor. A fost o perioadă marcată de invențiile care, multe perfecționate ulterior, ne influențează și astăzi viața. Una dintre acestea a fost invenția automobilului.
Deși încercări și prototipuri au fost realizate pe tot parcursul secolului al XIX-lea, primul automobil în sensul modern al cuvântului a fost celebrul Motorwagen, realizat de neamțul Karl Benz și patentat în anul 1885. Pe scurt, este primul automobil dotat cu motor cu ardere internă și realizat în producție de serie. Deși, încă de atunci automobilismul era mai mult un apanaj al bărbaților, puțin știu că întreaga industrie datorează totul unei femei curajoase care a reușit să revoluționeze lumea auto. Se numea Bertha Benz și la 36 de ani a fost prima femeie care s-a urcat la volan și a făcut primul drum lung din istoria automobilului, o călătorie inițiatică în urma căreia lumea pe patru roți a devenit cu totul alta.
Un inventator genial, dar nehotărât
Karl Benz s-a născut pe 25 noiembrie 1844, în Marele Ducat de Baden, parte a Confederației Germane. Karl era pasionat de mic de inginerie și a studiat la Politehnica din Karksruhe. După terminarea studiilor s-a mutat la Mannheim. În anul 1870 s-a căsătorit cu Bertha Benz, o tânără dintr-o familie înstărită de tâmplari și artizani în lemn din Pfhorzeim. Datorită zestrei soției, Karl Benz a reușit să-și deschidă o companie de construcții din fier. A dat însă faliment. Tot cu ajutorul zestrei soției, a reușit să se redreseze și să deschidă o nouă firmă. De această dată s-a alăturat unei societăți locale care repara biciclete. Karl era pasionat de inovații și visa să facă un mijloc de transport care să se deplaseze singur, fără tracțiune animală.
Tentative au fost de-a lungul întregului secol al XIX-lea, cu tot felul de motoare. Karl Benz a reușit însă să producă motoare cu combustie internă și să le monteze pe vehiculele anterior trase de cai. În anul 1883 înființează compania Benz & Cie. Rheinische Gasmotorenfabrik își începe munca la primul automobil cu combustie internă. Alături de el lucrează și soția sa, Bertha Benz, care avea cunoștințe inginerești destul de bune. În anul 1885, la atelierele sale de Mannheim s-a născut Benz Patent-Motorwagen. Karl Benz l-a patentat pe 29 ianuarie 1886, primind brevetul german cu numărul 37435. Era o șaretă cu trei roți, una în față și două pe spate, dotată cu un motor cu ardere internă, cu un singur cilindru în patru timpi. Aprinderea se făcea cu ajutorul unei bobine pe inducție. Motorul producea 500 de wați la 250 de rotații pe minut, deși testele indică faptul că era capabil de până la 670 de wați la 400 de rotații pe minut. Era un motor ușor pentru acele vremuri, cântărind în jur de 100 de kilograme. Motorul era dotat și cu un carburator prin evaporare controlat de o supapă cu manșon, cu scopul de regla puterea și turația motorului. Motorul era montat pe puntea din spate. Direcția era controlată printr-un soi de manșă (în loc de volan), care pivota roata din față. Pe spate, automobilul avea arcuri eliptice, o axă și un lanț de transmisie pe ambele părți. Un sistem simplu, cu o curea, servea drept transmisie, cu un cuplu care oscila între discul deschis și cel de antrenare.

Automobilul avea două viteze, iar instalația de răcire era pe apă. Roțile aveau spițe și anvelopă de cauciuc natural, un design inventat de Karl Benz. Cu toate acestea, automobilul era o inveție privită cu reticență de europeni. Și asta în condițiile în care fețele bisericești o numeau public "invenție diavolească”. Oamenii se temeau de automobilul lui Karl Benz era zgomotos și părea periculos în trafic. O ciudățenie cu trei roți, care nu era trasă nici de cai, nici de catâri, de nicio altă forță de tracțiune la care oamenii se așteptau. Inclusiv autoritățile îi interziseseră să circule pe străzile din Mannheim cu acest vehicol. În plus, în loc să-l promoveze și să convingă oamenii că este un mijloc de transport sigur și revoluționar, Karl Benz refuza să-l scoată din garaj și lucra în permanență la tot felul de îmbunătățiri. În tot acest timp, la un an de la obținerea brevetului, a apărut și concurența. Wilhelm Maybach și Gottlieb Daimler au produs un automobil cu combustie internă, pe care l-au montat pe o diligență americană. Karl Benz risca să rămână cu patentul și atât.
O excursie revoluționară, a unei femei revoluționare
Văzând poticneala soțului, dar și apariția concurenței, Bertha Benz s-a hotărât să acționeze. Era o femeie curajoasă, cu largi cunoștințe mecanice și o ambiție de fier. S-a hotărât să arate lumii, într-un mod unic, ce poate face un automobil și că era un mijloc de transport sigur și eficient. Pe 5 august 1888, pe când soțul ei dormea, Bertha, o mamă de 39 de ani a doi băieți adolescenți, s-a urcat la „volanul” mașinii și a plecat la rudele ei din Pforzheim. Era un drum de 106 kilometri, ceva incredibil pentru o mașinărie experimentală care nu au mai fost testată niciodată la un drum lung. A făcut-o Bertha. A fost primul șofer care a condus la drum lung în istoria automobilului. Cocoțată pe bancheta automobilului Benz Patent-Motorwagen, alături de băieții ei de 13 și 15 ani, la 5 dimineața, pe ascuns, Bertha a plecat în călătoria vieții ei. Karl Benz și-a dat seama abia după ce a găsit prin casă biletul lăsat de soție.

A fost cuprins de panică, mai ales că automobilul nu fusese testat pe distanțe mari. De altfel, niciun automobil nu mai fusese condus pe o distanță atât de mare. Era prima călătorie pe distanță lungă din istoria automobilului. Și a fost dusă la bun sfârșit de o șoferiță. Bertha nu numai că a ajuns la destinație, dar s-a și întors, vie și nevătămată, alături de cei doi copii. În prealabil trimisese o telegramă de la Pforzheim ca să-și liniștească soțul. Această călătorie a Berthei Benz a fost revoluționară fiindcă a demonstrat tuturor capacitatea autoturismului și utilitatea lui. Adică oferea libertatea fiecărui individ de a se deplasa dintr-un loc în altul fără să depindă de animale sau de programul trenului. După această călătorie, autoritățile au fost de acord să lase circulația automobilului liberă pe străzile orașului, convinși de manevrabilitatea în siguranță a acestuia. În plus, oamenii nu se mai temeau de automobil. Era o schimbare uluitoare care a dus imediat la producția în masă.
O călătorie plină de peripeții care a revoluționat istoria automobilului
Evident, călătoria Berthei nu a fost ușoară. Și asta în condițiile în care automobilul nu mai parcursese distanțe lungi și nu existau benzinării. Benz Patent-Motorwagen avea un rezervor mic și consuma mult, așa că Bertha a rămas fără combustibil pe drum. Fire inventivă și curajoasă, soția lui Karl Benz s-a descurcat fără probleme. A inventat și prima benzinărie din lume, cu acea ocazie. Bertha Benz și-a dat seama că va rămâne fără combustibil după numai 50 de kilometri. Așa că la 32 de kilometri de Mannheim, orașul Wiesloch, a oprit și a cumpărat ligroină, o fracțiune de petrol, găsită în Stadt Apotheke, o farmacie locală. Bertha a cumpărat tot stocul de ligroină al farmaciei, transformând ulterior locul într-o stație de alimentare pentru automobile.
La întoarcere, a alimentat din același loc. Și astăzi este recunoscută ca inventatoare a stației de alimentare a automobilului. Pe lângă problema combustibilului, Bertha Benz a întâmpinat și defecțiuni. Și de această dată a inovat într-un mod incredibil. Și-a dat seama că bucățile din lemn montate de Karl Benz pentru sistemul de frânare se uzau foarte rapid și nu erau suficient de eficiente. Bertha a oprit în fața magazinului unui cizmar și le-a căptușit cu piele, montându-le într-un mod mai eficient. Așa că specialiștii spun că șoferii de astăzi îi datorează Berthei și ideea de plăcuță de frână. În plus, a reușit să deblocheze pompa de alimentare cu un ac de păr, dar a și izolat firul uzat de pe bujie cu jartiera de la ciorap.
Astfel a arătat necesitatea acelei izolații pe viitor. La rândul său, sistemul de răcire era evaporativ, ceea ce însemna că trebuia alimentat la anumite intervale cu apă. Propriu-zis, Bertha Benz a fost primul șofer de testare a unei mașini. A văzut cum se comportă, a reținut toate problemele și lucrurile care trebuiau îmbunătățite și chiar a inovat pe parcurs. După această călătorie, Karl Benz, pe baza observațiilor soției, a îmbunătățit automobilul. I-a adăugat chiar și viteza a treia, la sugestia Berthei. În anul 1926, Benz & Cie și Daimler Motoren Gesellschaft au fuzionat și a apărut brandul Mercedes Benz, celebru și astăzi.