Va avea de suferit naţionala României din cauza realegerii lui Sepp Blatter la cârma FIFA? Există un precedent în acest sens, de pe vremea lui Mircea Sandu

Sepp Blatter

Pentru prima oară în istorie, în urma realegerii previzibile a lui Sepp Blatter la cârma forului mondial, Michel Platini ameninţă că UEFA va analiza posibilitatea ieşirii de sub tutela FIFA, dar ia în calcul şi boicotarea Cupei Mondiale din 2018.

133 de federaţii naţionale au fost de partea lui Sepp Blatter la cel de-al 65-lea congres al FIFA, iar elveţianul de 79 de ani a reuşit să obţină cel de-al cincilea mandat consecutiv de preşedinte, în condiţiile în care singurul său contracandidat, prinţul iordanian Ali Bin al-Hussein, susţinut puternic de UEFA, n-a reuşit să strângă decât 73 de voturi. Victoria lui Blatter n-a liniştit deloc apele în fotbalul mondial. Preşedintele UEFA, Michel Platini, a dat de înţeles că numeroşi conducători ai unor federaţii de fotbal de pe Bătrânul Continent militează pentru ieşirea din forul mondial. „Ne vom reuni cu ocazia finalei Ligii Campionilor, pe 6 iunie, la Berlin. Vom purta discuţii şi vom vedea ce vom putea face”, a declarat Platini. Preşedintele Federaţiei Engleze de Fotbal, Greg Dyke, a spus că naţionalele europene ar putea boicota în masă Cupa Mondială, din 2018, care va fi organizată de Rusia. David Gill, vicele forului britanic, a refuzat postul de vicepreşedinte al FIFA care i s-ar fi cuvenit.

Franţa l-a trădat pe Platini

Totuşi, este puţin probabil ca aceste ameninţări să fie puse în practică, având în vedere că au existat destule federaţii din Europa care l-au votat pe Blatter, în ciuda unităţii europene la care făcea referire Platini. Practic, 18 din cele 53 de ţări membre ale forului european au fost de partea lui Blatter. Un veteran din structurile FIFA a dezvăluit pentru „Daily Mail”, sub protecţia anonimatului, că printre „spărgătorii de grevă” s-a numărat chiar şi Franţa lui Platini, pe lângă Spania, Cipru, Turcia sau Finlanda. Plus Rusia lui Vladimir Putin, în mod evident. Aşa cum „Adevărul” a mai scris şi în alte rânduri, Franţa şi Spania au fost beneficiare directe ale sistemului creat de Blatter. 20,5 miliarde de euro au fost banii investiţi de Qatar în Hexagon, pentru votul în favoarea desemnării Qatarului în postura de gazdă a Campionatului Mondial din 2022. Votul lui Ángel María Villar, preşedintele federaţiei spaniole, a fost influenţat de contractul dintre Qatar Airways şi FC Barcelona, în valoare de 200 de milioane de euro. În aceste condiţii, este de înţeles decizia celor două ţări de a rămâne în aceeaşi tabără. De altfel, nici Blatter nu-şi face probleme în privinţa lui Platini. „A fost ură venită nu doar din partea unei persoane de la UEFA, ci din partea unei organizaţii care nu a înţeles că în 1998 am devenit preşedinte FIFA. Îi iert pe toţi, dar nu uit. Nu va putea nimeni să-mi scoată din cap ideea că atacul americanilor şi reacţia UEFA reprezintă o simplă coincidenţă. Va trebui să continuăm cu Platini şi UEFA. Nu putem trăi fără UEFA şi UEFA nu poate trăi fără noi”, a declarat Blatter, cu referire la faptul că justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreşedinţi FIFA şi şapte oficiali ai forului, în cazul de corupţie în care au fost efectuate, miercuri, arestări la Zürich. Oficiul Federal de Justiţie din Elveţia a precizat că persoanele reţinute sunt cercetate pentru luare de mită şi primirea de alte foloase, din 1990 şi până în prezent, totalizând peste 100 de milioane de dolari.

Va avea de suferit naţionala României?

Pentru prima oară în istorie, Federaţia Română de Fotbal a votat împotriva lui Sepp Blatter. Fostul preşedinte Mircea Sandu, bun navigator prin apele junglei, avertizase că Răzvan Burleanu a adoptat o soluţie riscantă anunţându-şi deschis sprijinul pentru candidatul olandez, Michael van Praag. „Blatter va câştiga în proporţie de sută la sută. Va încerca să se răzbune pe cei care nu l-au susţinut, în mod cert. Se poate ca în momentul în care participi la competiţii organizate de FIFA să ai de suferit”, spunea Sandu încă din luna februarie. Pentru că  Michael van Praag s-a retras, Burleanu a votat cu Prinţul Ali, iar apoi a făcut o declaraţie care nu va fi pe placul şefului FIFA: „La Zürich, am văzut că interesul personal a primat în faţa interesului general al fotbalului şi lucrul acesta reprezintă o dezamăgire la nivel european”. 1998 este momentul care a produs o ruptură între Mircea Sandu şi cel care-i fusese prieten până atunci, Lennart Johansson. Suedezul era preşedintele UEFA şi candida la şefia FIFA, iar şeful FRF i-a promis sprijinul. La urne însă, „Naşul” a votat cu Sepp Blatter, care a şi câştigat. Johansson n-a iertat trădarea. România a fost constant defavorizată de arbitraje şi a ratat câteva turnee finale din această cauză. Persecuţia a luat sfârşit în 2004, când cei doi s-au împăcat. Rămâne de văzut dacă istoria se va repeta.

Cei mai longevivi preşedinţi ai FIFA

Jules Rimet (Franţa, 1873-1956) – 33 de ani în funcţie (1921-1954)
João Havelange (Brazilia, n. 1916) – 24 de ani în funcţie (1974-1998)
Sepp Blatter (Elveţia, n. 1936) – 17 ani în funcţie (1998 – prezent)