România ia o „palmă“ grea după Mondiale: realitatea cruntă care ne-a lovit după finala Franța - Norvegia ANALIZĂ VIDEO

Cine a avut inspirația de a urmări, duminică, meciul pentru aurul mondial, la Herning (Danemarca), a avut motive de a se felicita, dar și de a se întrista.

Crina Pintea (33 de ani) a jucat, probabil, ultimul Mondial pentru România

Franța – Norvegia (scor 31-28), cu peste 12.000 de oameni în tribunele arenei „Jyske Bank Boxen“, ne-a oferit un duel electrizant, disputat într-un ritm fabulos, cu o atmosferă pe măsură. Din păcate, acest spectacol sportiv de cea mai bună calitate a confirmat, practic, tot ce a spus legendarul Vasile Stîngă (66 de ani) într-un interviu în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“. Și anume faptul că fetele noastre practică un „handbal îmbătrânit“.

Finala Mondialului ne-a demonstrat că ce jucăm noi nu mai are nicio legătură cu handbalul practicat de forțele acestui sport. Ritmul de pasare, agresivitatea din defensivă, contraatacul, pe scurt toate „ingredientele“ handbalului modern, au fost de alt nivel în Franța – Norvegia, dacă facem comparația cu ce arată naționala României. Atenție: nu doar la acest Mondial, care tocmai s-a încheiat, ci de câțiva ani încoace!

VEZI REZUMATUL MECIULUI FRANȚA - NORVEGIA

În acest moment, singura noastră legătură cu handbalul premium e asigurată prin faptul că avem un campionat intern, Liga Florilor, în care evoluează foarte multe jucătoare care au făcut furori la CM 2023. Ele se vor întoarce în România, după aventura nordică din Danemarca, Norvegia și Suedia, și vor evolua, în continuare, pentru cluburile noastre. Pe niște salarii babane, cum nu prea se oferă nicăieri în Europa! Problema nu e însă atât nivelul salarial, ci sursa finanțării. Pentru că, deși traversăm o criză bugetară crâncenă, noi achităm salarii-record unor handbaliste din bani publici. Din buzunarul românilor!

Prin comparație, în Occident, inclusiv unde există finanțare guvernamentală, proporția veniturilor e exact inversă, comparativ cu ce se întâmplă la noi. Adică, grosul bugetului e asigurat de mediul privat, prin sponsorizări, iar banii publici reprezintă un procent mai mic din veniturile cluburilor.

Selecționerul Franței, încântat

Liga Florilor a avut acum, la acest Mondial, handbaliste la toate naționalele din Top 5 în ierarhia finală. Iată jucătoarele legitimate la formațiile românești din loturile acestor reprezentative:

*Franța: 4 jucătoare - Laura Glauser, Grace Zaadi și Laura Flippes (toate la CSM București) și Orlane Kanor (Rapid)

*Norvegia: 2 jucătoare - Marie Davidsen și Vilde Ingstad (CSM București)

*Danemarca: 1 jucătoare - Trine Ostergaard (CSM București)

*Suedia: 3 jucătoare - Evelina Eriksson (CSM București), Nathalie Hagman și Daniela de Jong (Rm. Vâlcea)

*Țările de Jos: 1 jucătoare - Estavana Polman (Rapid)

Salariile acestor handbaliste pornesc de la 10.000 – 12.000 de euro pe lună. Vorbim despre niște sume de care ele s-ar apropia cu greu în restul Europei.

Această situație, în detrimentul românilor din punct de vedere financiar, e încântătoare pentru străinii care urmăresc Liga Florilor. Nu mai departe de luna septembrie, selecționerul Franței, Olivier Krumbholz (65 de ani), prezent la București pentru meciul CSM București – Gyor (23-27) din Liga Campionilor, a admis că e foarte mulțumit că Franța are un număr mare de handbaliste în Liga Florilor.

„E foarte bine pentru că joacă în Champions League. Liga Naţională (n.r. – a României) e la un nivel foarte înalt, din ce în ce mai înalt din ce văd, cu vârfuri CSM şi Rapid, dar şi alte echipe devin din ce în ce mai puternice. E bine pentru jucătoarele noastre pentru că pregătim Jocurile Olimpice şi e foarte important ca handbalistele să joace la cele mai bune formaţii ale Europei“, a spus Krumbholz, în dialog cu jurnalistul Marian Popovici de la „Fanatik“.

Întrebat despre finanțarea echipelor din România din bani publici, cu bugete asigurate în proporție de 80, 90 la sută de primării și de consilii locale, Krumbholz a explicat că o situație similară există și în Franța. Cu precizarea că acolo banii publici sunt, totuși, mai puțini.

„Sportul e o parte importantă a societăţii. În Franţa, jumătate din bani vin de la stat şi de la autorităţile locale şi cealaltă jumătate de la sponsori“, a detaliat Krumbholz pentru „Fanatik“.

Citește și: Fața nevăzută a Cristinei Neagu: Mărturii despre cum s-a schimbat în rău cea mai mare handbalistă a României

Gheorghe Tadici

Le plătim, dar ce primim la schimb?

Teoretic, un campionat stelar, cum e Liga Florilor, ar trebui să aibă rezultate pe măsură în Liga Campionilor. Din păcate, nu se întâmplă acest lucru. Dovadă și faptul că CSM București, echipa-fanion din intrecerea noastră internă, bate pasul pe loc, fiind eliminată, în sferturi, în ultimele cinci sezoane! „Tigroaicele“ au cucerit Liga Campionilor o singură dată, în 2016.

Așadar, rezultatele la nivel de cluburi lipsesc. Iar în ceea ce privește naționala României și cum e afectată aceasta de prezența handbalistelor străine la noi, în număr foarte mare, la acest capitol părerile sunt împărțite.

„Nu e vina jucătoarelor străine că româncele nu joacă în Liga Florilor! Orice antrenor român, care are o jucătoare valoroasă, aia joacă în teren! De ce acceptă ei jucătoarele străine? Pentru că ele dau un randament mai bun decât o româncă. Și orice antrenor depinde de rezultate. Degeaba suntem noi cu poveștile ăstea nemuritoare. În Liga Națională nu se cresc jucătoare! Să fie clar: nu crești jucătoare pentru echipa națională în campionat. E nevoie ca aceste handbaliste să vină de la tineret, dar cu tot bagajul necesar“, a spus Vasile Stîngă, acum câteva zile, în „Weekend Adevărul“.

În schimb, Gheorghe Tadici (71 de ani), fost selecționer și antrenor la Zalău, are altă părere. „Noi am ajuns să pregătim handbaliste pentru alte ţări. Aducem străine fără număr la echipele de campionat şi le plătim cu nişte salarii nesimţite! Din bani publici. Le dăm 5.000, 7.000, 12.000 sau chiar 17.000 de euro pe lună. E un lucru dăunător pentru handbalul românesc. Jucătoarele noastre, după ce termină junioratul, 90% dintre ele se pierd! Pentru că n-au unde să joace. Trebuie să limităm numărul de jucătoare străine la maximum cinci pe foaia de meci. Iar pe teren să fie patru românce şi trei străine. Nu ca acum, când avem echipe care intră pe teren cu şapte străine! Cu strategia asta, în curând, vom avea probleme şi în ceea ce priveşte calificările la turneele finale de Campionat European şi Cupă Mondială“, a spus Tadici pentru „Adevărul“.

S-a spulberat visul Cristinei Neagu de a juca la JO 2024, la Paris

Citește și: Neagu demască amatorismul FRH. Explicații pentru bucuria nebună de la finalul meciului cu Polonia VIDEO

Oftăm după Jocurile Olimpice

Indiferent de cine are dreptate în această dezbatere privind prezența handbalistelor străine în Liga Florilor, un lucru e cert: suntem în cădere liberă cu naționala feminină!

Și ne-am „abonat“ la locurile 12-13 în competițiile internaționale. În ceea ce privește Mondialul care tocmai s-a încheiat, marele nostru regret e că am ratat accederea în turneele preolimpice. Iar asta într-un moment în care au fost oferite două locuri suplimentare pentru Europa! Care au fost adjudecate de Slovenia (locul 11 la CM 2023) și de Spania (locul 13 la CM 2023). Ambele naționale au fost mai bine clasate decât noi la Euro 2022 (au terminat pe 8, respectiv 9) și, drept urmare, au primit acum biletele pentru „preolimpice“.