România finanțează eșecul spre oroarea celor plecați din țară: „Nicăieri nu există un regres atât de mare ca la noi!“
0România e țara în care eșecul cu gura mare se întreține și pe bani grei pe cârca contribuabilului „cocoșat“ de taxe și impozite tot mai mari. Sportul de performanță, cu mici excepții, s-a aliniat perfect la această anomalie.
Iar handbalul ne-a oferit decontul acestei păcăleli, în decurs de două luni. Mai întâi, în decembrie, fetele și-au continuat seria rezultatelor mediocre din ultimii ani, terminând pe 12 din 32 la Mondialul găzduit de Danemarca, Norvegia și Suedia. Vorbim despre un rezultat care a compromis și șansele de calificare la Jocurile Olimpice de la Paris în vara acestui an. Așadar, cel mai bogat campionat de handbal feminin din lume, Liga Florilor din România, o întrecere în care se plătesc salarii-record din banii contribuabilului, a produs un eșec de proporții. Încă unul.
Iar acum, băieții au făcut ce era de așteptat să facă la Europeanul din Germania. Adică, au fost ciuca bătăilor la prima lor prezență în această competiție după 28 de ani. După 24-31 cu Austria, 24-36 cu Spania și 25-31 cu Croația, avem o singură consolare: n-am fost chiar ultimii la acest European, așa cum s-a întâmplat la alte întreceri recente, precum Europeanul de fotbal U21 și Mondialul de rugby. În Germania, au fost, totuși, două naționale sub noi: Grecia și Bosnia. La fel ca noi și aceste echipe au fost ciuca bătăilor, însă noi le privim de sus, fiindcă am adunat eșecurile cu niște rezultate mai strânse. Ne „mândrim“, așadar, cu golaverajul nostru, -25, pe când în dreptul grecilor și bosniecilor figurează -28.
Drama e că înfrângerile noastre costă scump și sunt finanțate de românul de rând. Ceea ce nu se întâmplă în restul Europei. Noi, în schimb, continuăm să dăm foc la banul public, transformându-l în principala sursă de finanțare pentru sportul de performanță, în timp ce baza piramidei, sportul juvenil și cel de masă, e neglijată, lăsată de izbeliște.
Legendarul Maricel Voinea, îngrozit
Ce se întâmplă în sportul românesc reprezintă, practic, un jaf la drumul mare, astfel încât banul public să ajungă unde trebuie, în buzunarul cui trebuie. De aceea, eșecurile pe bandă sunt trecute cu vederea. Pentru cei care urmăresc ce se întâmplă la noi această realitate e, pur și simplu, șocantă. De aici și declarațiile legendarului Maricel Voinea (65 de ani), fost handbalist de talie mondială, care s-a stabilit în Germania, în Emmering. În dialog cu jurnalistul Marius Huțu, trimisul site-ului welovesport.ro la Mannheim pentru Europeanul de handbal, Maricel Voinea s-a arătat profund dezamăgit de ce vede în sportul românesc.
„În Germania, în fiecare sat e un club, e o echipă. Sunt șapte-opt divizii. În toate statele se face sport, în toate se joacă handbal, se joacă fotbal. În România, cine mai descoperă sportivii de la sate? Copiii n-au ocazia să facă sport, n-au săli, n-au condiții. Deci, nu pot să compar Germania cu România. Aici, unde te duci, în fiecare sat e o sală și în fiecare sat au o echipă de handbal. Din această mare arie de selecție se ridică și jucători care pot să evolueze în Bundesliga, la echipa națională. Toți jucătorii au început la echipe mici. În orașele mari, de exemplu Munchen, nu sunt echipe. În orășele mai mici și în sătucuri, acolo s-a dezvoltat handbalul“, a povestit omul care a cucerit trei medalii cu naționala României de handbal: două de bronz la Jocurile Olimpice din 1980 și 1984 și încă un bronz la Mondialul din 1990. Vorbim despre vremuri în care făceam parte din lumea bună a handbalului.
Acum, Maricel Voinea a parcurs un drum de peste 300 de kilometri până la Mannheim, pentru meciurile României cu Austria și Spania, după ce a fost lovit de un gând negru: „N-am vrut să vin, dar mi-a picat în cap o idee, am fost împins de următorul gând, dacă nu o să mai văd niciodată echipa României la un Campionat Mondial sau European... Am 65 de ani, poate nu o să mai apuc să o văd într-o competiție majoră“.
Explicațiile unui regres nemaiîntâlnit nicăieri
În continuarea dialogului cu Marius Huțu, Maricel Voinea și-a descărcat oful, fiind foarte afectat de cât de jos a ajuns handbalul românesc, cândva o forță la nivel mondial.
„Handbalul românesc a regresat foarte mult. Când vezi jocul României... băieții n-au încredere în ei, ratează atât de mult. Din păcate, ne batem cu Grecia, Georgia, Kosovo, deci cu echipe care pe vremuri nici nu existau pe harta handbalului mondial. În ultimii 20 de ani, toate țările s-au dezvoltat în handbal, numai România a regresat. Mergeam înainte în Franța de două-trei ori pe an, au ieșit mai târziu campioni mondiali, cu Spania a fost aceeași situație. Aceste țări nu ne băteau, acum ne scot din sală“.
La fel ca toți specialiștii care au vorbit până acum despre prăbușirea handbalului românesc, și Maricel Voinea a spus că importul masiv al străinilor reprezintă o cauză importantă pentru această cădere.
„Românii n-au unde să joace, apoi vin la echipa națională și se simte asta. Nu joacă la cluburi, vin la echipa națională, ratează foarte mult și fac greșeli peste greșeli. Numai cu antrenamente, fără minute de joc în meciuri internaționale, valoarea unui jucător n-are cum să crească. Cluburile pot să-și aducă străini, dar să existe niște limite, să poată să evolueze și jucătorii români“, a spus fostul internațional.
Voinea a identificat și un capitol la care suntem deficitari, în mod clar: „Ai noștri să se uite la meciurile Insulelor Feroe, să vadă cum se bat, cum se angajează și cum joacă handbalul. Deci o insulă cu 53.000 de locuitori ajunge să aibă o echipă națională care a făcut egal cu Norvegia. Ai noștri trebuie să vadă cu câtă dăruire și pasiune există în handbalul de astăzi. Nici noi n-am fost super-zei, am avut tot două mâini, două picioare, ne antrenăm la fel ca ei dar, când intrăm pe teren, aveam o altă mentalitate. Și eram acolo sus, ne băteam tot timpul la medalii“.
Vasile Stîngă, previziune confirmată
Înaintea Europeanului din Germania, Vasile Stîngă (66 de ani), cel mai bun marcator din istoria naționalei de handbal, a prevăzut eșecul băieților la turneul final. El a avertizat ce urmează într-un interviu pentru „Adevărul“. Cele trei eșecuri înregistrate la Mannheim au confirmat, din păcate, spusele sale. Chiar și așa, Stîngă spera să vadă un joc mai bun din punct de vedere calitativ, însă a fost dezamăgit și la acest capitol.
„Eu mă așteptam ca echipa să joace un handbal de calitate, modern, rapid. Am jucat un handbal îmbătrânit, fără faza a doua și contraatac, un handbal cu multe greșeli. Am avut un Campionat European foarte slab. Ne-am calificat la un turneu final, trebuia să demonstrăm ceva. Să demonstrăm că am venit cu un altfel de handbal. Din păcate, n-am reușit. O cauză principală e că suntem pregătiți foarte slab. Rezistăm numai o repriză. În a doua, am cedat și am luat bătaie Dacă în locul selecționerului Xavi Pascual era un antrenor român, era făcut praf acum. Ce-i drept, poate să vină și Mourinho, degeaba dacă n-are cu cine, dacă n-are material cu care să lucreze“, a spus Stîngă la Digi Sport.
Se încarcă comentariile...
