Raţ pleacă după zece ani petrecuţi la Şahtior: "Am un singur mare regret!"

După zece ani petrecuţi la Şahtior Doneţk, Răzvan Raţ se va despărţi de echipa ucraineană unde a avut multe realizări.

Răzvan Raţ a plecat de la Rapid în 2003 şi a semnat cu Şahtior Doneţk. Pentru fotbalistul care avea atunci 22 de ani n-a fost o mutare strălucitoare. Şahtiorul de atunci avea un singur titlu naţional şi era la ani lumină de rivala Dinamo Kiev, care dominase nu doar fotbalul ucrainean ci şi pe cel sovietic, pe vremea fostei URSS.
La Doneţk antrenor era atunci neamţul Bernd Schuster, cel care ulterior a vrut să-l aducă pe român la Real Madrid. De altfel, după zece ani petrecuţi în Ucraina, Raţ mărturiseşte acum că cel mai mare regret al carierei lui este faptul că n-a ajuns la echipa „galacticilor”. „A fost interes real din partea lor. Oamenii de acolo au venit la discuţii, în cantonament la Iverdon, în Elveţia, unde eram cu Şahtiorul. Au fost negocieri cu mine şi cu domnul Lucescu. Nu ştiu nici până azi de ce nu s-a mai făcut mutarea dar bănuiesc că preţul ridicat cerut de Şahtior a fost problema”, a mărturisit Raţ, aflat în ultima lună de contract cu echipa din Doneţk.
Spaniolii au preferat un olandez
Căpitanul naţionalei (88 de selecţii) are totuşi şi o altă explicaţie pentru ratarea acelui transfer. „Au fost şi nişte interese la momentul acela. Real l-a luat pe Drenthe, de la Feyenoord. Managerul echipei era Predrag Mijatovici şi din ce am auzit el a ales. Erau mai mulţi fotbalişti pe listă, ca fundaş stânga, dar a fost ales Drenthe, care nu era niciun nume”, a mai spus fotbalistul lui Şahtior.  În 2007 la Real fusese numit Schuster, cel care îl adusese pe Raţ la Şahtior şi care căuta un înlocuitor pentru brazilianul Roberto Carlos, plecat la Fenerbahce. Schuster l-a vrut pe Raţ, care în 2007 avea 26 de ani şi 40 de selecţii la naţională, dar la Real a ajuns Drenthe, un puşti de 20 de ani, cu 10 selecţii la naţionala de tineret a Olandei. Până la urmă, tot răul a fost spre bine, chiar dacă Raţ a ratat ocazia de a fi al doilea român din istoria Realului, după Gică Hagi, care a jucat acolo între 1990 şi 1992. „Am câştigat la Şahtior cam tot ce se putea câştiga şi oricum mult mai mult decât visam atunci când am plecat de la Rapid”, mărturiseşte Raţ.
Are 15 trofee cu Şahtior
În palmaresul său figurează 7 titluri naţionale, 4 cupe ale Ucrainei, 3 Supercupe ale Ucrainei şi Cupa UEFA. În total 15 trofee, toate sub comanda lui Mircea Lucescu, venit la un an după el la Doneţk. Palmaresul se poate îmbogăţi cu încă o Cupă a Ucrainei, deoarece Şahtior s-a calificat în finală şi va juca miercuri, 22 mai, finala contra celor de la Cernomorets Odessa, locul 6 în campionat. Poate fi ultimul meci al lui Raţ la echipa la care a devenit cel mai galonat român, din punct de vedere al trofeelor, care a jucat în străinătate. Pe fotbalistul român îl aşteaptă un contract pus pe masă de londonezii de la West Ham United, cea mai probabilă viitoare destinaţie a lui.
Drenthe s-a pierdut la ruşi
Cât despre olandezul Drenthe, cel care a ajuns în locul lui Raţ la Real Madrid, acesta n-a confirmat la „galactici”, jucând în 3 sezoane 46 de meciuri, după care a fost împrumutat întâi la Alicante, apoi la Everton, şi în cele din urmă vândut la Alania Vladikavkaz, în Rusia.

Şi Dobrin a pierdut Realul

Raţ nu este însă singurul fotbalist care a ratat un transfer la Real Madrid. Înaintea lui a fost Nicolae Dobrin, omul la a cărui şcoală de fotbal s-a format Raţ. „Gâscanul” l-a impresionat atât de mult pe Santiago Bernabeu, legendarul preşedinte al Realului, încât acesta a pus pe masa familie Ceauşescu două milioane de dolari, în 1972, după ce Argeşul a învins Realul la Piteşti cu 2-1. Bernabeu a promis că în cadrul aceleaşi afaceri va face nocturnă stadionului din Trivale, dar conducerea regimului comunist a refuzat să-l lase pe Dobrin să plece la Real. Povestea nu s-a terminat atunci, pentru că la sfârşitul anului madrilenii l-au invitat pe Gicu la meciul de retragere a lui Gento (foto sus), omul care câştigase şase Cupe ale campionilor cu Real. Dobrin a jucat în stilul lui fermecător şi la final Don Santiago i-a propus să rămână în Spania, urmând ca el să rezolve ulterior aducerea familiei. Fotbalistul a refuzat însă, spunând ulterior că „n-am putut să le fac una ca asta piteştenilor mei”.    
 

Rădoi a ratat Interul, Mutu pe Bayern Munchen
Înainte de a pleca la arabi, Mirel Rădoi a fost la un pas de a se transfera la Inter Milano. Jose Mourinho a venit să-l vadă la un meci al naţionalei şi a cerut achiziţionarea lui. Oferta italienilor a fost pus masa Stelei în 2009, un contract de 2 milioane de euro pentru împrumutul pe un an şi alte 13 milioane de euro pentru cumpărarea definitivă. Becali n-a fost însă de acord cu această variantă şi transferul a căzut. Şi Mutu putea ajunge la o echipă mare, în 2006, însă Franz Beckenbauer s-a opus transferului său la Bayern Munchen, socotind că ar fi o pată mare pe imaginea clubului aducerea unui fotbalist care fusese suspendat pentru consum de cocaină. „Vorbisem la telefon cu antrenorul Felix Magath, dar totul a căzut”, a mărturisit fotbalistul lui Ajaccio.

Înainte de 1990 au fost destule cazuri de fotbalişti curtaţi de mari cluburi din străinătate, ale căror transferuri au fost blocate. Juventus l-a vrut pe Dumitrache, Balaci semnase chiar un precontract cu Milan, Bayern Munchen i-a dorit pe Dinu şi Dudu Georgescu, Benfica l-a cerut pe Cămătaru şi lista poate continua. Niciunul nu s-a concretizat deoarece fotbaliştii erau bunuri  ale socialismului, care nu puteau fi înstrăinate capitalismului.

Reportaj exclusiv acasă la Mircea Lucescu în Ucraina