Maradona, un „zeu“: Descrierea lui Diego prin ochii lui Mircea Lucescu e fabuloasă
0
Experimentatul tehnician de 75 de ani e convins că cel mai iubit fotbalist al tuturor timpurilor putea să aibă o altă soartă.
Diego Maradona a murit de o săptămână, însă numele său continuă să fie pe buzele oamenilor din lumea fotbalului şi nu numai. Ceea ce arată, încă o dată, cota extraordinară pe care o avea fostul internaţional argentinian, el fiind considerat un „zeu“ al fotbalului!
Din păcate, moartea lui Maradona pare că putea fi evitată după operaţia pe creier la care a fost supus. Presa argentiniană vorbeşte deja, răspicat, despre o „crimă“, care ar fi cauzat sfârşitul tragic al lui Diego, după cum „Adevărul“ a scris aici.
Dacă viaţa lui Maradona putea fi prelungită sau nu e un subiect pe care, probabil, îl vom afla după ancheta poliţiei. Până atunci, Mircea Lucescu e ferm convins că „El Pibe D'Oro“ putea să aibă un traseu mult mai fericit, după ce şi-a agăţat ghetele în cui. În dialog cu gsp.ro, tehnicianul celor de la Dinamo Kiev a explicat ce a cauzat decăderea lui Diego şi a oferit detalii neştiute despre perioada în care starul sud-american a evoluat la Napoli, formaţie cu care a cucerit de două ori titlul în Italia.
Ce a spus Mircea Lucescu?
*Maradona rămâne un mare campion pentru noi toţi, a fost un jucător unic, cum nu o să mai fie. Îmi rămân amintirile cu întâlnirile noastre din teren, nu le voi uita niciodată.
*Mi-aş fi dorit ca, după o asemenea carieră de fotbalist, să nu urmeze acea perioadă. Diego s-a pierdut după retragere şi nimeni nu l-a ajutat. E trist să văd cum s-a încheiat totul.
*Din cauza popularităţii sale incredibile, da, din cauza, nu datorită, pentru că era pur şi simplu sufocat în Napoli, îi era aproape imposibil să iasă din casă. De multe ori, se antrena acasă, în curte, cu propriul preparator fizic. Şi se pregătea, pentru că altfel nu putea juca la acel nivel.
*Contra noastră (n.r. - când era Mircea Lucescu antrenor la Brescia), venea direct de acasă la stadion şi a întârziat puţin. Toţi coechipierii îl aşteptau. Când l-au văzut pe culoar, le puteai citi din ochi ce simţeau pentru el. Îl divinizau. Am stat şi l-am urmărit în acele momente, de pregătirea înaintea jocului.
*Eram foarte curios, îl analizam, voiam să-i descopăr starea de spirit ca să le mai dau câteva sfaturi băieţilor mei. M-a impresionat personalitatea lui. Ce putea să le transmită colegilor din câteva cuvinte sau uneori numai din privire!
*Era imposibil să-l marchezi, pentru că ieşea cu mult din orice tipar. Nu făcea de două ori acelaşi lucru, aceeaşi fentă, aceeaşi pasă. Nu ţinea cont de nimic, de nicio regulă, însă întotdeauna spiritul lui, talentul lui învingeau. De aceea a fost atât de iubit la Napoli, cred că mai iubit decât în Argentina, pentru că din prima clipă s-a identificat cu oraşul, cu echipa, totul era potrivit pentru sufletul lui. S-a născut ca să joace la Napoli. Din păcate, oraşul l-a distrus. Acolo a atins culmea gloriei, dar tot acolo a început şi căderea.
*În toamna anului 1983, după meci al României în Spania, Diego s-a dus la un restaurant din oraş, s-a retras acolo. Am vrut să-l văd, dar nu m-am putut apropia. Era o mare de fani la intrare.
*Aşa era el, atrăgea atenţia oamenilor şi nu doar pentru talent, pentru joc, pentru fotbal. Avea un magnetism special în el, nici nu era nevoie să-i vorbeşti, erai fericit doar să fii în preajma sa. Era atât de popular pentru că făcea totul altfel. Şi ca antrenor, şi ca invitat la televiziune. Toată lumea îl dorea datorită atracţiei lui deosebite, ceea ce nu s-a mai întâmplat cu nimeni în fotbal. Nici cu Pelé, nici cu Eusebio, nici cu Cruyff.
*Singurul meu regret e că n-a luat tricoul lui Maradona. Am jucat de patru ori contra lui. Îmi pare rău că n-am o amintire de la el.
*Diego a fost imprevizibil în tot ce a făcut el, în tot ce a trăit el întreaga viaţă. A vrut să ia de la viaţă absolut tot.
*Nu te puteai supăra pe el. Ce explicaţie a găsit când a marcat acel gol cu mâna Angliei, a pus totul pe seama Divinităţii. Genial! Cum să te superi pe un asemenea om?
*Ce m-a frapat la el a fost inteligenţa lui în fotbal. L-am urmărit la interviuri, cât de bine vorbea despre joc, ce corect îl analiza!
*Maradona a trăit în 60 de ani cât au trăit alţii într-o sută. Şi a părăsit viaţa ca marii artişti, ca Marilyn Monroe, Elvis, Michael Jackson... Simţeau că încep să-şi piardă capacitatea de a le transmite oamenilor emoţii, sentimente... Diego n-a suportat niciodată că nu se mai putea ridica la înălţimea talentului său şi asta l-a ruinat.
CITEŞTE ŞI:
Am ajuns la un „zeu“: Cum a reuşit „Adevărul“ să aranjeze o întâlnire cu Maradona în Dubai
Se încarcă comentariile...
