Mai poate fi considerat Lance Armstrong un învingător? Supravieţuitorii cancerului au păreri împărţite
0Într-un interviu cu Oprah Winfrey, Lance Armstrong a recunoscut că a folosit substanţe interzise menite să îi îmbunătăţească performanţele din timpul carierei. A pierdut deja cele şapte titluri obţinute în Turul Franţei şi săptămâna aceasta trebuie să înapoieze şi medalia olimpică de bronz.
În continuare, el trebuie să se confrunte cu atitudinea critică a unui alt grup de fani: cei care au supravieţuit cancerului.
Armstrong, fondatorul asociaţiei Livestrong şi supravieţuitor al cancerului testicular, este încă un erou pentru mulţi dintre cei care au învins teribila boală, se arată într-un articol publicat pe site-ul cnn.com.
Alţii însă exprimă emoţii amestecate şi încearcă să separe compasiunea faţă de eforturile sale de a învinge cancerul de furia că a trişat.
Bob Denton, în vârstă de 64 de ani, din Arizona, spune că a fost surprins că acesta a părut „cinstit, dar nesincer“ când şi-a cerut scuze în timpul interviului, de parcă „orice ar fi recunoscut era pentru propriul său interes“.
Denton nu are însă resentimente faţă de Armstrong din cauza asta. În mintea lui, Armstrong este încă un învingător.
„Serios, în comparaţie cu problemele de viaţă şi de moarte pe care Lance le-a înfruntat, să trişezi în Turul Franţei e o nimica toată“, scrie Denton într-un email. Iar sprijinul acestuia vine din faptul că el însuşi a supravieţuit nimicitoarei boli.
Nici Amy Wadsworth, care a aflat la 29 de ani că are cancer la sân, nu îl crede pe Armstrong un om mai puţin puternic.
Se simte recunoscătoare că acesta a făcut atât de multe pentru comunitatea bolnavilor de cancer şi apreciază faptul că Livestrong s-a oferit să plătească pentru ca ea să îşi conserve ovulele, deoarece cancerul şi tratamentul ar fi putut să îi afecteze fertilitatea. În cele din urmă, nu a mai făcut recoltarea, dar e fericită că a avut de ales.
„Cred că ar trebui să îi acceptăm scuzele şi să mergem mai departe, pentru că tot ce a făcut pentru a-i ajuta pe bolnavii de cancer cu siguranţă depăşeşte numărul de fapte rele. Nu s-a dat bătut când a fost pus faţă în faţă cu cancerul“, spune Wadsworth şi adaugă că „a continuat să lupte şi i-a încurajat pe mulţi alţi supravieţuitori să facă acelaşi lucru“.
Cu toate acestea, alţi supravieţuitori ai bolii nu se grăbesc să îl ierte.
Caden Brody, în vârstă de 49 de ani, a învins de două ori cancerul şi şi-a pierdut fratele, răpus de leucemie. Acesta a scris într-un email că nu crede că Armstrong este „un om rău“, dar i-a criticat sever comportamentul.
„Nu putem nega faptul că a atras atenţia şi fondurile către bolnavii de cancer. Din păcate, a distrus totul, în multe feluri, prin nevoia sa sociopată de a învinge, de a juca jocuri şi a folosit cancerul ca pe o acoperire a păcatelor sale. Dacă mărturisea acum ani întregi? Suntem oameni destul de iertători. Dar ăsta e un lucru forţat“, a mai scris el.
Bruce Ross, în vârstă de 64 de ani, din Mexico, se confruntă de asemenea cu sentimente amestecate în ce îl priveşte pe ciclist. „Când oamenii întreabă despre Lance, încerc să nu vorbesc despre el dacă pot vorbi despre Livestrong“, spune el.
Acţiunile ciclistului au schimbat şi modul în care membrii unei familii care a supravieţuit cancerului îl privesc. Susan Moberg Hopkins încă îl susţine, dar are o atitudine cinică în ce-l priveşte.
Familia lui Hopkins a contactat Livestrong după ce soţul acesteia, Marty, a aflat că are o tumoare pe creier, iar ea a spus că personalul de la fundaţie a fost foarte receptiv. Marty era un fan înfocat al lui Armstrong, iar familia a folosit exemplul acestuia pentru a le arăta copiilor, în vârstă de 12, respectiv de 17 ani, că este posibil să îţi revii în urma cancerului şi să ai o viaţă de împliniri.
„Cauţi exemple, cauţi oameni care să te ajute să treci prin anumite lucruri şi aş putea spune că Lance a făcut asta“, a spus ea vineri.
Armstrong nu mai este un exemplu atât de bun acum, spune ea, deoarece a minţit şi a afectat oamenii „într-un mod cu mult mai semnificativ decât o cursă de ciclism“.
„E vorba despre viaţă şi moarte. Nu ştiu dacă va putea spune vreodată că îi pare cu adevărat rău“.