Golgheteri uitați la națională. De ce nu au jucat Oblemenco, Craioveanu și Dănciulescu pentru România

Pentru meciurile cu Bosnia (vineri, 21 martie, acasă, ora 21.45) și cu San Marino (luni, 24 martie, deplasare, ora 21.45), selecționerul Mircea Lucescu i-a ales pe atacanții Denis Drăguș (Trabzonspor), Denis Alibec (Farul Constanța) și Daniel Bîrligea (FCSB). Nu și pe golgheterul la zi al campionatului intern, Louis Munteanu (CFR Cluj), cel care uluiește prin ușurința cu care înscrie.

Gică Craioveanu a fost nedreptățit la națională, dar avea și o concurență acerbă

FRF a precizat că jucătorul lansat de Viitorul se află în lotul lărgit și „poate face joncțiunea cu seniorii la solicitarea selecționerului Mircea Lucescu”. Cu o căruță de goluri date pentru echipa de club (20 în Superligă), Louis Munteanu a fost sărit elegant din „schemă”, iar asta l-a supărat pe fotbalist și i-a iritat pe conducătorii de la CFR Cluj. Jucătorul a fost lăsat să joace în meciurile cu Portugalia și cu Olanda, pregătitoare pentru Euro 2025.

N-a vrut să-l supere pe Hagi?

Fotbaliști cu sute de meciuri sau goluri în Liga 1 au fst ocoliți fie din pricina concurenței, fie din ambițiile unor selecționerilor, fie din cauză că îmbrăcau tricoul unei outsidere din prima divizie. Mulți îl bănuiesc pe „Il Luce” că, în cazul de față, la mijloc este dragostea și respectul pe care i le poartă lui Gică Hagi, iar din acest motiv nu a renunțat la cel care pare a fi „intrusul” lotului, Denis Alibec, de la Farul. Nici Drăguș n-ar avea ce să caute în lot, având o perioadă inconstantă la Trabzonspor, unde este mai mult „rezervă”, fiind o vreme accidentat. Singurul care își merită pe deplin convocarea este Bîrligea, aflat în mare formă la campioana FCSB.

Oblemenco, tunarul omis

Munteanu n-ar fi primul golgheter al campionatului ignorat de selecționer. De-a lungul timpului, naționala a avut mai mulți jucători exponențiali care n-au fost pe placul selecționerului. Cel mai cunoscut exemplu, și cel mai îndepărtat ca timp, este Ion Oblemenco. Tunarul Băniei, care acum dă numele arenei centrale din Craiova, a fost de patru ori golgheterul țării. Petre Deselnicu a rămas în istorie cu declarația: „L-am pupat de mai multe ori pe Oblemenco decât mi-am pupat soția", ca o apreciere supremă pentru golurile înscrise de colegul său. Atacant la Universitatea Craiova în perioada 1966-1977, Ion Oblemenco nu a jucat niciun meci pentru echipa națională de seniori a României. A bifat însă 12 apariții și a marcat cinci goluri pentru reprezentativa U23. În 1970, anul în care naționala mergea la Mondialul din Mexic, Oblemenco devenea pentru a doua oară golgeterul primei ligi. „Nu se poate integra în mecanismul dificil și complex al naționalei”, declara Angleo Niculescu în momentul anunțării lotului pentru aventura mexicană. De-a lungul carierei de jucător, Ion Oblemenco a jucat la Rapid București, Universitatea Craiova și pentru Dunărea Galați. Ca antrenor, a lucrat la Universitatea Craiova, Chimia Râmnicu Vâlcea Olt Scornicești și Hassania Agadir (Maroc). Ion Oblemenco s-a stins din viață la data de 1 septembrie 1996, la vârsta de 51 de ani, în Maroc.

9 golgheteri n-au prins naționala

Pe lângă Ion Oblemenco, diverși selecționeri n-au avut ochi pentru Ion Ciosescu, Mihai Adam, Sabin Ilie sau Cătălin Cursaru, alți 4 câștigători ai titlului de cel mai bun marcator din fosta Liga 1 (defuncta Divizie A) care n-au fost selecționați la echipa națională. Arpad Thierjung, Petre Grosu, Vasile Oană și Marian Savu n-au bifat nici măcar un minut sub „tricolor”. Dacă la Sabin Ilie era vorba despre concurența teribilă din acele vremuri, cazurile Cătălin Cursaru și Vasile Oană au legătură cu faptul că ei s-au făcut remarcați la formații din provincie care făceau parte din Cooperativa fotbalului: FCM Bacău, respectiv Gloria Bistrița. Erau bănuiți că multe goluri le-au marcat fără să întâmpine opoziție, rezultatul anumitor partide fiind decis în culise.

Craioveanu, sacrificatul Generației de Aur

În Generația de Aur, cel care nu prindea lotul era Gică Craioveanu, de la Real Sociedad (1995-1998), Villarreal (1998-2002) și Getafe (2002-2006). Atacantul a povestit că a avut o discuție aprinsă cu Anghel Iordănescu, la un turneu premergătorul turneului final din SUA. Anghel Iordănescu îl pusese să joace număr 9, iar atacantul i-a transmis că nu poate evolua pe acea poziție. De acolo a început o ceartă, iar Craioveanu nu a mai prins Mondialul. „Am ratat Mondialul din America după o ceartă cu nea Puiu, într-un cantonament în Hong Kong. Am coborât mai târziu la antrenament împreună cu Stângă. Atunci m-a certat și mi-a zis că nu e mulțumit de randamentul meu. „Bre, nea Puiu! Eu nu știu să joc pe 9. Eu nu sunt nouar! Randamentul meu nu poate să fie bun, că nu știu să joc cu spatele la poartă, să mă bat cu ei. Eu nu sunt un pivot! Mie îmi place să cer mingea în diagonală, în profunzime!”. A început să țipe la mine. „Bă oltene, tu faci aici ce vreau eu, nu ce vrei tu!". „Bre, n-am dat cu parul, doar ți-am spus". D-asta nu m-a luat la Mondial”, a dezvăluit Gică Craioveanu.

A ratat și Europenele

Atacantul oltean a ratat și Europeanul din 96, de această dată din cauza unei accidentări. „Grande” și-a adus aminte că a fost avertizat de „secundul” Gabi Balint, înaintea meciului care i-a adus accidentarea. „Am fost accidentat. M-am accidentat chiar la ultimul meci cu Bilbao. Dacă-i băteam, retrogradau. Și rivalitatea era mare. Am jucat, iar în minutul 24 m-am accidentat și n-o să uit toată viața mea că înaintea meciului m-a sunat Gabi Balint. „Oltene, nu juca, oricum sunteți pe 7 și acolo terminați!”. Atunci m-am accidentat la 2-0 pentru noi și în minutul 24. Asta a fost!”, a mai povestit Craioveanu. El a prins Mondialul din Franța. „Am foarte puține meciuri la națională. Atunci erau și foarte mulți jucători, de top, era mai greu să prind să joc. Eu eram titular în Spania tot timpul și la națională nici nu eram chemat. Cui să-i mai reproșez?”. S-a mai spus că rivalitatea cu Gică Popescu i-ar fi cauzat lui Craioveanu. El refuză să creadă zvonurile care îl dau pe Gică Popescu drept cel care l-a sabotat la echipa națională. Care ar fi fost motivul? Craioveanu s-a căsătorit în anii '90 cu fosta logodnică a lui Popescu, Oana Deselnicu, fiica fostului fotbalist al Universității Craiova, Petre Deselnicu. Cu 25 de meciuri și 4 goluri la națională și-a terminat cariera Craioveanu.

Regretul lui Timofte

Nici Ioan Timofte n-a bifat prea multe apariții, deși făcea furori la Porto (1991-1994) și la Boavista (19994-2000). Timofte II a fost convocat doar de 10 ori la echipa națională, în condițiile în care, timp de 9 ani, a evoluat excelent în Portugalia. „Toată lumea aștepta să fiu convocat la Mondialul din 1994, dar nu am fost, din păcate. Este marele regret al carierei mele. Niciodată nu am spus că meritam să fiu titular în fața marilor fotbaliști pe care România îi avea atunci, Hagi, Ilie Dumitrescu, Răducioiu, Dorinel Munteanu. Dar cred că în lotul de 22 meritam și trebuia să fiu”, declara ulterior Timofte II. În atacul României și-au făcut loc la turneul final Ion Vlădoiu, Marian Ivan și Viorel Moldovan, cel din urmă preluând apoi tricoul cu numărul 9 de la Florin Răducioiu.

Dănciulescu, victima unui scandal

Mai spre zilele noastre, Ionel Dănciulescu rupea porțile la Dinamo, dar n-a izbutit să se impună sub tricolor. Rămâne în istorie că și-a pus numele pe tabelă, și încă de două ori, în seara zilei de 28 aprilie 2004, în care echipa națională a României a zdrobit o reprezentativă a Mannschaft-ului din care făceau parte Kahn, Lahm, Hamann sau Kuranyi. Germania a plecat umilită din Giulești, scor 1-5. Rezultatul neverosimil a făcut ocolul lumii, fiind considerat una dintre marile surprize din acea perioadă. A fost însă doar un meci amical. Ionel Danciulescu a terminat fotbalul cu 8 selecții, 2 goluri marcate la națională. Chiar dacă a marcat de 214 ori în prima ligă, Dănciulescu nu s-a numărat niciodată printre favoriții selecționerilor. După debutul în echipa națională în 1999, într-un amical cu Estonia, „Danciu” a mai prins doar șapte selecții în 10 ani. Victor Pițurcă, selectionerul care i-a oferit lui Danciulescu debutul, nu l-a mai chemat niciodată în cel de-al doilea său mandat. Totul a pornit de la conflictul pe care atacantul l-a avut în 2001 cu Gigi Becali și Pițurcă, în urma căruia Danciulescu a plecat de la Steaua la Dinamo.

Nume mari, egalii anonimului Strătilă

Pe lângă lista fotbaliștilor fără prezență la echipa națională, multe alte nume mari din Liga 1 nu au reușit decât o prezență sub "tricolor". Și aceea într-un meci amical! De exemplu, golgeterul all-time al derby-urilor Steaua - Dinamo, Florea Voinea, a jucat mai puțin de o repriză. La fel, un meci are și Mihail Majearu, câștigător al CCE cu Steaua. Alte nume: Viorel Năstase, Ion Ionuț Luțu, Nae Manea. Cei 5 sunt egalii lui Sorin Strătilă, fostul dinamovist având tot un meci la prima reprezentativă, 1-0 cu San Marino.