Oncolog: „Înainte de iniţierea oricărui tratament în cancerul pulmonar este recomandată testarea biomarkerilor“. Ce indică aceştia

Oncolog: „Înainte de iniţierea
oricărui tratament în cancerul pulmonar este recomandată testarea biomarkerilor“.
Ce indică aceştia

Testarea biomarkerilor ajută la prescrierea tratamentului oncologic potrivit

În România, cancerul pulmonar ocupă primul loc atât ca număr de cazuri, cât şi ca număr de decese în rândul bărbaţilor şi devine o cauză tot mai frecventă de mortalitate în rândul femeilor, ocupând locul al patrulea în top, după cancerul de sân, de col uterin şi colorectal. Ghidurile Societăţii Europene de Oncologie Medicală arată că, înainte de iniţierea oricărui tratament pentru cancerul pulmonar, este recomandată testarea biomarkerilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Circa 11.000 de români sunt diagnosticaţi în fiecare an cu cancer pulmonar, această afecţiune fiind responsabilă pentru 20% din decesele determinate de cancer în România, potrivit estimărilor. Incidenţa mortalităţii prin cancer pulmonar depăşeşte numărul deceselor survenite în urma cancerelor de sân, colorectal şi stomac, la un loc. Rata de supravieţuire la cinci ani pentru pacienţii cu cancer pulmonar este printre cele mai scăzute – doar 11%, faţă de aproximativ 20% în Austria şi Suedia.

Probabilitate mai mare de a răspunde la un anumit tratament

Biomarkerii sunt o piesă importantă în puzzle-ul cancerului pulmonar şi reprezintă indicatori care îi ajută pe medici să înţeleagă prin ce se diferenţiază cancerul la fiecare persoană, oferind informaţii despre procesele biologice normale, procesele de boală sau răspunsuri farmacologice la o intervenţie terapeutică.

„Biomakerii nu ajută la diagnosticarea unui cancer bronhopulmonar, ci specifică exact care dintre aceşti pacienţi au o probabilitate mai mare de a răspunde la un medicament. În cazul cancerului pulmonar fără celule mici, biomarkerii relevanţi sunt mutaţiile EGFR,  translocaţiile ALK şi nivelul expresiei PD-L1“, explică medicul oncolog Andrei Ungureanu.  

Statusul  EGFR şi ALK este important mai ales în cazul adenocarcinoamelor  - una dintre formele de carcinoame bronhopulmonare fără celule mici, adaugă medicul oncolog. „Identificarea unor situaţii particulare permite anumite tratamente ţintite rambursate integral în România. Ele indică terapia optimă, terapie ţintită în cazul anomaliilor genetice, respectiv imunoterapie în monoterapie în linia I, în cel de-al doilea caz. Mai există anomalii ale genei ROS1, mutaţii BRAFV600E, fuziuni NKTR care au tratamente ţintite ce pot fi folosite, dar în momentul actual nu există rambursare în România pentru aceste categorii de pacienţi.“

Testarea ar trebui făcută la momentul diagnosticării

Conform ghidurilor Societăţii Europene de Oncologie Medicală - ESMO, înainte de iniţierea oricărui tratament pentru cancerul pulmonar este recomandată testarea biomarkerilor. „Aceasta poate fi realizată oricând, însă dacă este făcută la momentul diagnosticării, poate contribui la elaborarea unui plan de tratament optim încă de la început. Medicina personalizată implică elaborarea unei strategii terapeutice potrivite pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit, acest moment fiind cu atât mai favorabil cu cât este situat mai devreme în traseul bolii“, mai spune oncologul.

„Din punctul meu de vedere, testarea biomarkerilor ar trebui realizată de specialişti anatomopatologi, în laboratoare dedicate care dispun de aparatură automatizată. Trebuie mentionat că, la testarea statusului PD-L1 trebuie folosită o clonă al cărei rezultat de testare să sugereze de la început un anume medicament. Cu alte cuvinte, medicamentul şi tipul testării sunt legate între ele. În momentul actual, în România se indică o singură clonă în linia I - clona 22C3, care, în condiţiile unui rezultat >50% sugerează folosirea unui medicament specific. Acest medicament este, în prezent, singurul rambursat în România în tratarea cancerului bronhopulmonar fără celule mici în linia I în monoterapie.“

„Medicul poate identifica opţiunea de tratament optimă“

În urma testării biomarkerilor tumorali, medicul poate identifica opţiunea de tratament optimă pentru tipul de cancer identificat. După primirea rezultatelor testării biomarkerilor, medicul oncolog va discuta cu bolnavul despre biomarkerii  identificaţi şi despre opţiunile cele mai bune de tratament.

„Spre exemplu, testarea statusului mutaţional al genei EGFR sau detectarea translocaţiei ALK-EML identifică tipuri tumorale la care explicaţia tumorii este în mutaţie. În aceste cazuri, terapia presupune inhibarea activităţii unei enzime care în urma mutaţiei sau translocaţiei este hiperactivă. Avem aşadar o categorie de terapii numite inhibitori de tirozin kinaze  - enzima în cauză.“

Alte situaţiii, precum hiperexpresia PD-L1, le permit anumitor celule tumorale să inhibe răspunsul imunitar firesc declanşat de organism în momentul detectării celulelor imune. Aceşti liganzi activează un anumit receptor PD  - moarte programată -  prezent pe celulele imune în mod normal. Se induce astfel apoptoza  - moartea celulară - la nivelul  limfocitelor care luptă pentru eradicarea tumorii. De aceea, testarea expresiei PD-L1 prin imuno-histochimie este folosită de medic pentru a selecta pacienţii care au o probabilitate mai mare de răspuns la prima linie de tratament cu terapii anti-PD 1. Cu cât nivelul ligandului PD-L1 este mai mare, cu atât imunosupresia indusă de tumoare este mai mare. Imunoterapia intervine în eliberare acestei “frâne ” cu reactivarea imunităţii normale.“

În România, testarea biomarkerilor validaţi se face gratuit, la recomandarea medicului, în baza unui voucher pe care pacientul îl foloseşte la un laborator de specialitate. În prezent, costurile acestor testări sunt acoperite de companiile farmaceutice.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: